Statistics:
Visits: 1,202 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Geneza operei Baltagul scrisa de Mihail Sadoveanu-a treia parte
Q: | Intreaba despre Geneza operei Baltagul scrisa de Mihail Sadoveanu-a treia parte |
Examinand si itinerarul final, recunoastem si aici simbolul labirintului. Labirintul, cu drumurile sale serpuite, reprezinta Regatul Mortii, linia serpuitoare aminteste curgerea continua a vietii spre moarte si a mortii spre viata. Vitoria porneste in cautarea sotului, din interior, din intuneric, pentru a ajunge in exterior, unde se afla lumina: „Fiinta ei incepe sa se concentreze asupra acestei umbre, de unde trebuia sa iasa lumina".
In mod interesant, numele labirintului vine si de la grecescul labrys, secure cu doua taisuri, deci baltag. Labirintul este casa securii duble. Armele cu doua taisuri sugereaza dualitatea, fiind un simbol al vietii si al mortii. Drumul eroilor acestui epos pastoresc, Vitoria si Gheorghita, se desfasoara de la rasaritul la apusul soarelui. Privirea lor e ste mereu atintita asupra imaginii solare. Traseul lor reprezinta simbolic drumul soarelui, el are o functie sacrala, este un itinerar cosmic, „desenul labirintic se afla intr-o evidenta relatie solara" (Paolo Santarcangeli). Adaugam observatia ca „labirintul este simbolul directiei pierdute, adesea cu un monstru in centrul sau" (Northrop Frye).
Daca interpretam arhetipal si simbolizam, Calistrat Bogza, poreclit Iepure, are acest rol al monstrului, chiar daca detaliul fizic nu ne trimite cu gandul la minotaur. In mitologia romaneasca iepurele este vestitor al nenorocirii, al mortii.
Ajunsa la Suha, Vitoria iese din intuneric, stie adevarul cu certitudine. Asasinii sunt Calistrat Bogza si Ilie Cutui. Dar adevarul trebuie demonstrat. Este ajutata de Iorgu Vasiliu, carciumarul din Sabasa, si de cucoana Maria, sotia sa. In satul Sabasa il gaseste in curtea unui gospodar pe Lupu, cainele lui Lipan, care o calauzeste in rapa unde descopera oasele risipite si hainele lui Nechifor. In zilele urmatoare, femeia isi indeplineste datoria, face tot ce datina ii cere fata de cel mort. Inainte de final, mobilul miscarii labirintice este expus rezumativ: "Avea de cautat, de gasit si de randuit. Echilibrul existential trebuie restabilit, cel disparut trebuie repus in drepturile sale, prin incadrarea in ordinea cosmica: „ii fac toate slujbele randuite, ca sa i se linisteasca sufletul".
Prin inmormantare, Nechifor Lipan se reintoarce in locul ce i se cuvine in acest univers arhaic. Ritualul inmormantarii este vechi si apartine fondului autohton. El are functie integratoare. Carul funebru este impodobit cu cetina, bradul fiind arborele vietii vesnice. Pe langa preoti, apar bocitoare si barbati cu buciume, o batrana are la indemana „sulurile de panza pentru datina podurilor". Un element de ritual este si „gaina neagra care se da peste groapa".
In mod interesant, numele labirintului vine si de la grecescul labrys, secure cu doua taisuri, deci baltag. Labirintul este casa securii duble. Armele cu doua taisuri sugereaza dualitatea, fiind un simbol al vietii si al mortii. Drumul eroilor acestui epos pastoresc, Vitoria si Gheorghita, se desfasoara de la rasaritul la apusul soarelui. Privirea lor e ste mereu atintita asupra imaginii solare. Traseul lor reprezinta simbolic drumul soarelui, el are o functie sacrala, este un itinerar cosmic, „desenul labirintic se afla intr-o evidenta relatie solara" (Paolo Santarcangeli). Adaugam observatia ca „labirintul este simbolul directiei pierdute, adesea cu un monstru in centrul sau" (Northrop Frye).
Daca interpretam arhetipal si simbolizam, Calistrat Bogza, poreclit Iepure, are acest rol al monstrului, chiar daca detaliul fizic nu ne trimite cu gandul la minotaur. In mitologia romaneasca iepurele este vestitor al nenorocirii, al mortii.
Ajunsa la Suha, Vitoria iese din intuneric, stie adevarul cu certitudine. Asasinii sunt Calistrat Bogza si Ilie Cutui. Dar adevarul trebuie demonstrat. Este ajutata de Iorgu Vasiliu, carciumarul din Sabasa, si de cucoana Maria, sotia sa. In satul Sabasa il gaseste in curtea unui gospodar pe Lupu, cainele lui Lipan, care o calauzeste in rapa unde descopera oasele risipite si hainele lui Nechifor. In zilele urmatoare, femeia isi indeplineste datoria, face tot ce datina ii cere fata de cel mort. Inainte de final, mobilul miscarii labirintice este expus rezumativ: "Avea de cautat, de gasit si de randuit. Echilibrul existential trebuie restabilit, cel disparut trebuie repus in drepturile sale, prin incadrarea in ordinea cosmica: „ii fac toate slujbele randuite, ca sa i se linisteasca sufletul".
Prin inmormantare, Nechifor Lipan se reintoarce in locul ce i se cuvine in acest univers arhaic. Ritualul inmormantarii este vechi si apartine fondului autohton. El are functie integratoare. Carul funebru este impodobit cu cetina, bradul fiind arborele vietii vesnice. Pe langa preoti, apar bocitoare si barbati cu buciume, o batrana are la indemana „sulurile de panza pentru datina podurilor". Un element de ritual este si „gaina neagra care se da peste groapa".
Tag-uri: comentariu, literatura, roman |
- Morometii de Marin Preda - rezumat (66014 visits)
- Chirita in provincie de Vasile Alecsandri - prezentare generala (40848 visits)
- Caracterul Bildungsroman al Povestii lui Harap Alb (24996 visits)
- Hanul Ancutei de Mihail Sadoveanu - comentariu literar (22419 visits)
- Scrisoarea I de Mihai Eminescu - prezentare generala (22000 visits)
- Romania intre Orient si Occident (20124 visits)
- Figuri de stil - Definitii si exemple (20026 visits)
- Sfarsit de toamna de Vasile Alecsandri - Fisa de lectura (19758 visits)
- Fantana dintre plopi de Mihail Sadoveanu - demonstratie ca este povestire (17110 visits)
- Monastirea Argesului - comentariu literar (16106 visits)
- In vreme de razboi de Ion Luca Caragiale - prezentare generala (15552 visits)
- Fantana dintre plopi de Mihail Sadoveanu - comentariu literar (15220 visits)
- Lacustra de George Bacovia - comentariu literar (15064 visits)
- Vizita... de Ion Luca Caragiale - Caracterizarea personajului principal, Ionel (14686 visits)
- Plumb de George Bacovia - comentariu literar (13722 visits)
- Subiectul operei Ion scrisa de Liviu Rebreanu
- Caracterizarea personajului Stavrache din opera In vreme de razboi scrisa de I. L. Caragiale
- Scoala
- Dispute
- Timp
- Cuvinte
- 10. 2
- Subiectul operei Ion scrisa de Liviu Rebreanu
- Caracterizarea personajului Stavrache din opera In vreme de razboi scrisa de I. L. Caragiale
- Referat despre poezia Elegia a cincea scrisa de Nichita Stanescu-a doua parte
- Comentariul operei Morometii scrisa de Marin Sorescu-a treia parte
- Comentariul operei Morometii scrisa de Marin Sorescu-a doua parte
- Comentariul operei Morometii scrisa de Marin Sorescu-prima parte
- Despre Marin Preda si opera sa
- Caracterizarea personajelor in opera Enigma Otiliei scrisa de George Calinescu
- Referat despre opera Enigma Otiliei-a cincea parte
- Referat despre opera Enigma Otiliei-a patra parte
- Referat despre opera Enigma Otiliei-a treia parte
- Referat despre opera Enigma Otiliei-a doua parte
- Referat despre opera Enigma Otiliei-prima parte
Categorie: Eseuri - ( Eseuri - Archiva)
Data Adaugarii: 07 December '10
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :