Aceasta impresie se obtine si la nivel ideografic, prin surprinderea reprezentarilor religioase, magice si mitologice ale epocii lui Stefan cel Mare. Retinem apoi aerul legendar al temei abordate care se realizeaza prin viziune unitara, impingerea realitatii istorice catre fantastic si monumental, si prin tonalitatea de destainuire.

Prezinta interes felul cum se contureaza grandiosul epopeic. In aceasta directie, discursul romanesc urmeaza traseul de la imagine la simbol, printr-un proces de extensiune semantica. Viziunea simbolica da lucrurilor un sens adanc: "Zdrobirea aceea a balaurului se incretea inca de zvarcoliri si tresarea de gemete. Pe sub nouri au trecut doua invaluiri de corbi". Amintim ca in text imaginea balaurului este recurenta. Dimensiunea epopeica se obtine si prin teh nica repetitiei care are rolul de a potenta imaginea. In confruntarea finala, balaurul semnifica Imperiul Otoman, raul cosmic, rapus „de secera-torii din Apocalips".

Relatiile metaforice se stabilesc si prin tehnica acumularii retorice (enumerarea) si prin aceasta se ajunge la amplificarea epopeica, in tabloul luptei de la Podul-Inalt: „Se vedea imprejurimea umpluta de spaimele mortii si risipirii, pustile intrate ca in sorb cu vitele si omenirea care le slujeau, ca si calareti cazuti cat n-ar fi chip sa-i numeri".

Stilul lui Sadoveanu poarta amprenta marilor sale inzestrari artistice. In Fratii Jderi, panorama epopeica se construieste prin folosirea retoricii figurative ca principiu structurant al naratiunii (hiperbolizare, extensiune simbo-lica, repetitie, enumerare).

---

Tag-uri: caracterizare, opera, literatura, comentariu

---

Categorie: Eseuri  - ( Eseuri - Archiva)

Data Adaugarii: 08 December '10

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---