Manole Jder poate fi pus in paralel cu celalalt personaj dominant al romanului, Domnitorul. Capul familiei Jderilor este, structural - dar la o scara mai mica - corespondentul puterii absolute, Stapanul. Manole este dominat de sentimentul devotamentului pentru domnitor. Ca si ceilalti oameni din popor (de exemplu Calimanii), Jderii au fata de domnitor atitudini care, de fapt, reflecta felul de a fi al acestuia. Solidaritatea din familia lui Manole oglindeste solidaritatea locuitorilor intregii tari. Desemnandu-i pe membrii familiei lui Manole ca reprezentanti ai poporului, Sadoveanu subliniaza ideea ca acesta este, alaturi de domn, fauritor de istorie.

Ilisafta este prezenta stabila, statica a clanului. Lipsa de mobilitate este compensata in cazul ei de setea de informatie. Sotia lui Ma nole Jder se caracterizeaza printr-o gandire mitica, arhaica, fiind convinsa ca "fiecare om are un urs al sau", care ii poarta norocul in viata. Este pastratoare de traditii. Patroneaza nuntile, petrecerile si botezurile din familie. Are un pronuntat instinct matern. La batranete este autoritara, clevetitoare, poseda arta impunsaturilor verbale, dar si a vorbelor dulci. Cand afla ca Simion si comisul Manole au cazut in lupta de la Vaslui, comportarea ei este exemplara, nu are timp de jelit, ci pentru indeplinirea datoriei fata de cei morti.

Desi nu i se acorda spatiu prea larg in roman, Nicodim Jder reprezinta o linie definitorie in tesatura cartii. Citeste lucrurile, oamenii, stelele si traduce semnele lor. Dupa fiecare eveniment important el consemneaza faptele, apare in ipostaza povestitorului, este cronicarul epocii.

Simion Jder este cel mai mare dintre fiii comisului Manole. Initiator al lui Ionut in mestesugul armelor, este un ostean vrednic si incercat. Este melancolic si taciturn, insa exploziv cand nu te astepti, timid si calculat, rece, curajos si viteaz in bataliile purtate de Stefan cel Mare. Cade eroic, impreuna cu tatal sau, in batalia de la Podul-Inalt.

Amfilohie Sendrea este modelul carturarului. Practica ascetismul, traind intru spirit. In acelasi timp, este un om de actiune, avand si o intensa viata pusa in slujba domnitorului. Arhimandritul este creierul ideologic si politic al domniei.

Referitor la limbajul artistic s-a vorbit mult despre arhaicitatea textului, care are drept scop culoarea de epoca.

---

Tag-uri: caracterizare, opera, literatura, comentariu

---

Categorie: Eseuri  - ( Eseuri - Archiva)

Data Adaugarii: 08 December '10

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---