1. Introducere

Profesionalizarea pentru cariera didactică este un proces de formare de competenţe într-un domeniu pe baza asimilării unui sistem de cunoştinţe practice şi teoretice.

Profesionalizarea presupune descrierea identităţii profesionale, ceea ce reprezintă trecerea de la meserie la profesie. Dacă meseria este rezultatul unei asimilări intuitive şi imitative, profesia presupune cunoştinţe şi competenţe asimilate sistematic, structurate într-un model profesional-standarde profesionale.

Profesia didactică, are o dimensiune umană puternică, nu poate fi intuitivă sau artizanală, dar nici nu poate fi construită numai din cunoÅŸtinÅ£e ÅŸi competenÅ£e (descriptibile prin standarde profesionale), ci Å Ÿi atitudini ÅŸi valori.

Profesionalizarea activităţii didactice nu poate fi redusă la asimilarea unor competenşe descrise de standarde profesionale ci presupune o utilizare euristică şi creativă a acestora în situaţii şi contexte educaţionale diferite.
Standardele profesionale se referă la acele componente ale profesiei didactice care sunt observabile şi măsurabile. Rolul de bază al unui profesor este acela de :

- A proiecta instruirea;
- A conduce activităţi instructiv educative cu elevii; o A sprijinii dezvoltarea-modelarea personalităţii elevilor.

Proiecatrea instruirii presupune următoarele competenţe:

- Selectarea elementelor educative;
- Alegerea conţinuturilor învăţării;
- Elaborarea unor variante de proiectarea aceluiaşi mesaj în forme diverse;
- Selectarea şi realizarea materialelor/activităţilor de instruire;
- Alegerea strategiilor de învăţare pentru fiecare obiectiv/caracteristicilor clasei.

Unul dintre principiile care exprimă concepţia actuală asupra cinţinutului specific al profesiei diactice este: Cadrul diactic este un bun cunoscător al domeniului şi al didacticii disciplinei pe care o predă, ceea ce înseamnă că un cadru didactic are capacitatea de a prelucra, structura şi de a face accesibile cunoştinţele transmise, de a fornma abilităţi specifice domeniului, ţinând cont de particularităţile de vârstă individuală şl de grup ale elevilor.

Cadrul didactic proiectează şi aplică strategii didactice eficiente şi atractive în raport cu scopurile şi conţinuturile propuse.

In învăţământrul primar, cadrul didactic (învăţătorul) în conformitate cu principiul care afirmă că învăţătorul cunoaşte particularităţile de vârstă, individuale şi de grup şi le valorifică în proiectarea, organizarea procesului de predare - învăţare - evaluare îşi adaptează contnuu demersurile în funcţie de evoluţia copilului şi contextele de manifestare ale acestuia.

Astfel, o problemă importantă în învăţământul primar şi nu numai, o reprezintă eficientizarea procesului de predare.

Intrbarea care se pune este: Cât de util este calculatorul în acest proces ? Este el o necesitate ?

2. Tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor - o provocare pentru profesia didactică
Noile tehnologii pentru tratarea şi transmiterea informaţiilor influenţează în toate sferele de activitate maniera de a comunica şl de a interacţiona. La nivelul învăţământului problema esenţială o constituie înţelegerea corectă a acestor resurse educaţionale. Prin varietatea conţinutului informaţional şi varietatea suportului ele pot fi un instrument eficient în predare, învăţare când sunt subordonate unei concepţii/viziuni pedagogice clare. El nu elimină rolul cadrului didactic, ci îmbogăţeşte instrumentele pedagogice în concordanţă cu finalităţile fiecărui ciclu de învăţământ.

Printr-o utilizare simplă se permite dezvoltarea unei culturi a informaţiei info-cultură, constând din cunoaşterea posibilităţilor oferite de calculator, comunicarea generalizează între oameni şi grupuri, accesul la demersuri (lecţii, exerciţii, prezentări).

Atunci când se proiectează demersul pedagogic prima întrebare^care şi-o pune educatorul este: Ce obiective urmărim ? în continuare se stabilesc strategiile didactice pentru realizarea integrală a obiectivelor propuse precum ţi mijloacele ce urmează a fi folosite. Etapele în proiectare sunt:

1. formularea clară a obiectivelor;
2. realizarea sarcinilor de lucru pentru elevi care să permită formare/dezvoltarea comportamentelor prevăzute ca obiective;
3. structurarea unei strategii prin definirea specificului unei secvenţe;
4. alegerea optimă a tehnologiilor pentru fiecare secvenţă. In această etapă va fi realizat şi soft-ul necesar;
5. stabilirea modului de evaluare.
Atunci când învăţătorul îşi proiectează activitatea didactică va ţine cont de momentul în care vrea să aplice tehnologia informaţiei în predare, adică când utilizarea calculatorului este necesară pentru atingerea obiectivelor propuse, adică:
- modul în care Tehnologia Informaţiei oferă accesul la informaţii;
- modul în care Tehnologia Informaţiei îoi poate ajuta să demonstreaze, să explici diverse aspecte;
- modul în care tehmologia Informaţiei ajută să analizeze modele existente, să comunice, să caute informaţii;

Deasemenea, învăţătorul trebuie să ştie modul în care Tehnologia informaţiei poate fi folosită pentru atingerea obiectivelor, metode de evaluare a progresului la disciplină, metode de evaluare a reuşitei lecţiei, impactul pe care îl are tehnologia informaţiei în cadrul lecţiei.

3. Integrarea Tehnologiei Informaţiei în proiectarea didactică

Introducerea calculatorului în procesul de invăţamâmt, măreşte calitatea învăţării şi permite includerea noţiunilor într-un corp coerent de informaţii.
Algoritmizarea, modelarea, simularea sunt metode de învăţare programată ce permit realizarea lecţiilor asistate de calculator.

Calculatorul poate fi folosit în procesul de predare integral sau nmai în anumite secvenţe ale lecţiei. El nu înlocuieşte învăţătorul, ci preia funcţii din activitatea de instruire precum şi momente din munca elevului.

De exemplu:
a) la o lecţie de geografie, clasa a IV-a, la lecţia " Forme de relief ", calculatorul poate fi utilizat la reazolvarea unor sarcini de lucru în etapa de fixare a noţiunilor (diferenţierea grupelor de munţi, elemente de floră, faună, etc);
b) la o lecţie de matematică, " Figuri geometrice " se pot oferi ca sarcini de lucru:
1. recunoaÅŸterea figurilor ÅŸi corpurilor geometrice;
2. stabilirea legăturii între cuvinte cheie şi figurile respective;
3. desenarea a două pştrate în interiorul unui cerc;
4. calculul ariilor unor figuri geometrice folosind caroiaje pătrate cu latura de 10 mm;
5. colorarea diferită a interiorului şi exteriorului unor figuri geometrice;

3. Învăţarea prin cooperare

Cooperarea dintre elevi este cea mai aptă să favorizeze schimbul de idei şl discuţia, adică, toate condiţiile care contribuie la educarea spiritului critic
(Jean Piaget) învăţarea prin cooperare presupune:

stabilirea grupurilor;
stabilirea sarcinilor de învăţare;
stabilirea modului în care se face evaluarea;
stabilireaesponsabilităţilor în fiecare etapă;
dirijarea activităţii echipelor;
evaluarea elevilor în cadrul echipelor.

Învăţarea prin cooperare, asigură un transfer de informaţii între învăţător şi elevi, spre deosebire de învăţământul tradiţional, unde transferul se realiza de la învăţător la elevi, iar învăţătorul era singurul responsabil de realizarea obiectivelor.
La învăţarea prin cooperare, elevii sunt implicaţi în fixarea obiectivelor de învăţare. Elevii sunt încurajaţi în a cunoaşte opinia fiecăruia, în a-şi dezvolta gândirea critică.

Esenţial în acest tip de învăţare este formarea echipelor. Pentru o învăţare productivă condiţiile pe care o echipă trebuie să le îndeplinească sunt:

a) să fie bine structurată şi organizată spre un scop;
b) organizarea clară a lucrului în grup în ceea ce priveşte obiectivele, specializarea pe sarcini a membrilor grupului, adaptarea la nevoile individuale;
c) alegerea unei sarcini de grup bine definită.

Învăţarea prin comparare este benefică permiţând elevilor să înveţe, să asculte reciproc, să înveţe să ofere argumente, să pună de acord informaţiile cu ale partenerilor, să depăşească fenomenul de izolare.

Activităţile specifice muncii prin cooperare sunt: o munca independentă; o activităţi experimentale;

Angajarea elevilor în sarcini multidisciplinare; participarea interactivă a elevilor; învăţarea bazată pe metode euristice; modificarea rolului învăţătorului şi al elevilor.

5. Curriculum la decizia şcolii - tehnologia informaţiei

Planul pentru învăţământul primar, permite introducerea disciplinelor opţionale. C.D.Ş -ui permite modernizarea demersului didactic prin faptul că pot fi concepute teme, module şi proiecte trans-disciplinare ale căror conţinuturi sunt structurate de învăţătorul clasei funcţie de particulartăţile colectivului de elevi.

Tehnologia informaţiei va fi o disciplină transcurriculară care reuneşte obiective de referinţă de la ariile limbă şi comunicare, ştiinţe, arte, etc. Pornind de la obiective ca: dezvoltarea capacităţilor de comunicare, a mesajului oral şi scris; dezvoltarea capacităţlor de exprimare scrisă; dezvoltarea capacităţilor de recunoaştere a culorilor. se poate propune un opţional "Creativitate şi calculator", în care pe lângă familiarizarea elevilor cu calculatorul (identificarea componentelor, exploatarea modului de funcţionare a echipamentelor), familiarizarea cu pachetul Power Point, pot fi propuse teme individuale sau pe grupe cu aspect interdisciplinar.
realizarea unui dicţionar cu literele alfabetului în imagini; studiul ariilor figurilor geometrice; realizarea nui dicţionar cu autori şi opere; prezentarea oraşului în text şi imagini; prezentarea unor etape din existenţa poporului român (viaţa unor domnitori, lupte, războaie, etc). Exemplele pot continua şi temele propuse ca proiecte depind de inventivitatea învăţătorului.

Noile roluri pe care le implică profesia de educator impun o pregătire iniţială şi continuă corespunzătoare realizată pe de o parte prin creşterea ponderii problematicii privind învăţarea şi pe de altă parte includerea unor secvenţe privind noile tehnologii informatice.
_{Referinte :
• Curriculum Naţional pentru învăţămntul obligatoriu. Cadru de referinţă, M.E.N.,C.N.C, Ed.Corint, Bucureşti, 1998;
• Curriculum Naţional. Programe şcolare pentru învăţămntul primar, M.E.N.,C.N.C, Ed.Corint, Bucureşti, 1998;
• Descriptori de performanţă . pentru învăţămntul primar, S.N.E.E., C.N.C., Ed.Prognosis, Bucureşti, 2000;
• Evaluarea continuă a elevilor şi examenele, DE LANDSHERE G., Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1975;
• Instruirea şcolară. Perspective teoretice şi aplicative, IU CU, R.B. Polirom, Iaşi, 2001;
• Învăţarea eficientă, JINGA, I; NEGREŢ L, Editis, Bucureşti, 1994;
• Ghidul dumneavoastră pentru Microsoft, Office, Professional pentru Windows 2000, MARQUIS A., COURTER G, Ed. AII Educaţional, Bucureşti, 1998;
• Instruire şi învăţare, NEACŞU I., Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1999
sursa imaginii : freedigitalphotos.net}

---

Tag-uri: calculator, invatamant, invatatori, profesori, scoala

---

Categorie: Calculatoare  - ( Calculatoare - Archiva)

Data Adaugarii: 17 January '08

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---