Statistics:
Visits: 3,620 Votes: 1 Fame Riser |
Fame Rank
2
Fame Riser
|
|||||||||||
Caracterizarea personajului Mama din opera Amintiri din copilarie scrisa de Ion Creanga-a doua parte
Q: | Intreaba despre Caracterizarea personajului Mama din opera Amintiri din copilarie scrisa de Ion Creanga-a doua parte |
Mai cu seama, Smaranda are iscusinta unui taumaturg, fiind pastratoarea unor credinte si ritualuri stravechi, de care se slujeste in vederea asigurarii integritatii familiei, a lui Nica in special: „o leaca ce nu-i venea mamei la socoteala cautatura mea, indata pregatea, cu degetul imbaiat, putina tina din colbul adunat pe opsasul incaltarii, ori, mai in graba, lua funingena de la gura sobei, zicand: «Cum nu se dioache calcaiul sau gura sobei, asa sa nu mi se dioache copilasul!» si-mi facea apoi cate-un benchiu boghet in frunte, ca sa nu-si prapadeasca odorul!... si altele multe inca facea..."
Potrivit observatiei lui Valeriu Cristea, „Smaranda este Palas Atena a Amintirilor, razboinica intratabila, sigura de sine, datorita careia triumfa Ratiunea". Batalia acesteia vi zeaza biruinta invataturii care, in realitate, e adevarata religie a eroinei: "Si tot cihaia mama pe tata sa ma mai deie undeva la scoala, caci auzise ea spuind la biserica, in «Parimei», ca omul invatat intelept va fi si pe cel neinvatat sluga-i va avea". De aceea este femeia "asa de ahotnica" in a-si vedea baiatul la scoala, fiind chiar in stare „sa toarca-n furca" pentru el si chiar sa-i ofere exemplul personal: "Si cand invatam eu la scoala, mama invata cu mine acasa si citea acum la ceaslov, la psaltire si «Alexandria» mai bine decat mine, si se bucura grozav cand vedea ca ma trag la carte..." Dragostea mamei pentru carte se intemeiaza si pe o traditie de familie, inceputa de Ciubuc Clopotarul, de mitropolitul lacob Stamate si continuata de bunicul David Creanga, mare cititor din Vietile Sfintilor.
Pe langa aceasta existenta sacralizata, Smaranda traieste si o viata profana, monotona si plina de greutati. Fiind nevoita sa-si creasca mai mult singura pruncii, ea este surprinsa adesea in ipostazele treburilor casnice si rareori in centrul unor evenimente exceptionale, ca mersul la iarmaroc, in Targu Neamt sau Falticeni: "Intr-o zi, pe-aproape de Sant-Ilie, se ingramadise, ca mai totdeauna, o multime de trebi pe capul mamei: niste sumani sa-i scoata din stative; altii sa-i nivideasca si sa inceapa a-i tese din nou; un teanc de sumane croite, nalt pana-n grinda, astepta cusutul; peptanusii in laita n-avea cine-i tinea de coada; roata sedea in mijlocul casei, si canura toarsa nu era pentru batatura! S-apoi, vorba ceea: «Nu sedea, ca-ti sede norocul»; tevi de facut la sucala: copil de tita in albie, pe langa alti vro cinci-sase, care asteptau sa le faci demancare.
Potrivit observatiei lui Valeriu Cristea, „Smaranda este Palas Atena a Amintirilor, razboinica intratabila, sigura de sine, datorita careia triumfa Ratiunea". Batalia acesteia vi zeaza biruinta invataturii care, in realitate, e adevarata religie a eroinei: "Si tot cihaia mama pe tata sa ma mai deie undeva la scoala, caci auzise ea spuind la biserica, in «Parimei», ca omul invatat intelept va fi si pe cel neinvatat sluga-i va avea". De aceea este femeia "asa de ahotnica" in a-si vedea baiatul la scoala, fiind chiar in stare „sa toarca-n furca" pentru el si chiar sa-i ofere exemplul personal: "Si cand invatam eu la scoala, mama invata cu mine acasa si citea acum la ceaslov, la psaltire si «Alexandria» mai bine decat mine, si se bucura grozav cand vedea ca ma trag la carte..." Dragostea mamei pentru carte se intemeiaza si pe o traditie de familie, inceputa de Ciubuc Clopotarul, de mitropolitul lacob Stamate si continuata de bunicul David Creanga, mare cititor din Vietile Sfintilor.
Pe langa aceasta existenta sacralizata, Smaranda traieste si o viata profana, monotona si plina de greutati. Fiind nevoita sa-si creasca mai mult singura pruncii, ea este surprinsa adesea in ipostazele treburilor casnice si rareori in centrul unor evenimente exceptionale, ca mersul la iarmaroc, in Targu Neamt sau Falticeni: "Intr-o zi, pe-aproape de Sant-Ilie, se ingramadise, ca mai totdeauna, o multime de trebi pe capul mamei: niste sumani sa-i scoata din stative; altii sa-i nivideasca si sa inceapa a-i tese din nou; un teanc de sumane croite, nalt pana-n grinda, astepta cusutul; peptanusii in laita n-avea cine-i tinea de coada; roata sedea in mijlocul casei, si canura toarsa nu era pentru batatura! S-apoi, vorba ceea: «Nu sedea, ca-ti sede norocul»; tevi de facut la sucala: copil de tita in albie, pe langa alti vro cinci-sase, care asteptau sa le faci demancare.
Tag-uri: caracterizare, literatura |
- Morometii de Marin Preda - rezumat (66014 visits)
- Chirita in provincie de Vasile Alecsandri - prezentare generala (40848 visits)
- Caracterul Bildungsroman al Povestii lui Harap Alb (24996 visits)
- Hanul Ancutei de Mihail Sadoveanu - comentariu literar (22419 visits)
- Scrisoarea I de Mihai Eminescu - prezentare generala (22000 visits)
- Romania intre Orient si Occident (20124 visits)
- Figuri de stil - Definitii si exemple (20026 visits)
- Sfarsit de toamna de Vasile Alecsandri - Fisa de lectura (19758 visits)
- Fantana dintre plopi de Mihail Sadoveanu - demonstratie ca este povestire (17110 visits)
- Monastirea Argesului - comentariu literar (16106 visits)
- In vreme de razboi de Ion Luca Caragiale - prezentare generala (15552 visits)
- Fantana dintre plopi de Mihail Sadoveanu - comentariu literar (15220 visits)
- Lacustra de George Bacovia - comentariu literar (15064 visits)
- Vizita... de Ion Luca Caragiale - Caracterizarea personajului principal, Ionel (14686 visits)
- Plumb de George Bacovia - comentariu literar (13722 visits)
- Subiectul operei Ion scrisa de Liviu Rebreanu
- Caracterizarea personajului Stavrache din opera In vreme de razboi scrisa de I. L. Caragiale
- Scoala
- Dispute
- Timp
- Cuvinte
- 10. 2
- Subiectul operei Ion scrisa de Liviu Rebreanu
- Caracterizarea personajului Stavrache din opera In vreme de razboi scrisa de I. L. Caragiale
- Referat despre poezia Elegia a cincea scrisa de Nichita Stanescu-a doua parte
- Comentariul operei Morometii scrisa de Marin Sorescu-a treia parte
- Comentariul operei Morometii scrisa de Marin Sorescu-a doua parte
- Comentariul operei Morometii scrisa de Marin Sorescu-prima parte
- Despre Marin Preda si opera sa
- Caracterizarea personajelor in opera Enigma Otiliei scrisa de George Calinescu
- Referat despre opera Enigma Otiliei-a cincea parte
- Referat despre opera Enigma Otiliei-a patra parte
- Referat despre opera Enigma Otiliei-a treia parte
- Referat despre opera Enigma Otiliei-a doua parte
- Referat despre opera Enigma Otiliei-prima parte
Categorie: Eseuri - ( Eseuri - Archiva)
Data Adaugarii: 16 December '10
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :