FamousWhy
ROM
Biografii, Celebritati, Vedete Vacante de vis, Destinatii, Regiuni Articole, Referate, Comentarii Download programe software FamousWhy Lucruri faimoase Forum Submit Content
|


Referate


Statistics:
Visits: 562
Votes: 0
Fame Riser
          
Fame Rank
N/A
Fame Riser
create pool

Articole


Intreaba despre Unitatea limbii romane

Tag-uri Populare


razboi   tara   domnie   regi   istorie   antichitate   drepturi   civilizatie   lupta   politica   intregire   voievod   romani   daci   unire   investigatie   crima   omor   otrava   personalitati   revolutie   egiptul antic   guvern   spionaj   contraspionaj   interese   referat   india   grecia   evul mediu   cultura   egipt   evrei   familie   relatii   opere  

All Tags

Famous Forum

 

Unitatea limbii romane

 Q:   Intreaba despre Unitatea limbii romane       
Unitatea limbii romane -în Dacia şi Moesia - latina este limba oficială până la începutul secolului al VI-lea.

-Se tinde apoi la o limbă romanică unitară şi completă, răspândită la nord şi la sud de Dunăre, datorită civilizaţiei predominant agrare şi pastorale a autohtonilor creştini (din sec. IV) ortodocşi (din sec. VI) caracterizată prin colonizare rurală şi prin habitat pendulant,

-condiţii istorice şi demografice posterioare anilor 602 - 610 determină diversificarea sistemului lingvistic al romanităţii orientale, apar o seamă de isoglose (linii care marchează, pe o hartă lingvistică -răspândirea unui fenomen fonetic, lexical sau morfologic), conturându-se arii dialectice, apoi patru dialecte, care se explică prin influenţe şi inovaţii diferite:

a.rotacismul - transformarea lui n intervocalic în r, specifică dialectului nord-dunărean (dacoromân)

b.palatizarea (muierea) labialelor (sunete la a căror articulaţie participă buzele) se întâlnesc în dialectul macedo-român (aromân), în cel meglenoromân (meglenit), cât şi în dialectul istroromân, dar, în grade diferite de evoluţie şi răspândire.

c.tratamentul africatelor (ce, ci> ţe, ţi; ge, gi>dze dzi, se propunţă . începând cu o ocluziune şi se termină prin sunete pronunţate prin îngustarea candului vocal) este un fenomen specific numai dialectelor româneşti sud-dunărene
-suprimarea vocalei iniţiale a unui cuvânt afereza lui a iniţial caracterizează toate dialectele amintite. Cuvântul latin agnellus, fonetismul originar se păstrează în aromână şi meglenită (nel); în daco-română (miel) în istroromână (mi'e)
-Aromâna - păstrează acuzativul direcţiei din vechea latină (mi duc Bitule, ai s'niardzim Ticolu)
-Dacoromâna - reproduce construcţia latină inovată cu prepoziţii (mă duc la Târgovişte)
-existenţa celor patru dialecte nu afectează unitatea limbii române.

Individualitatea limbii române:

a.arhaismul stratului (fondului) latin
-din cele aproape 6700 de cuvinte păstrate în limbile romanice, unele lipsesc din română; în schimb, aceasta are elemente latine de vocabular specifice (ex: chior, femeie, leagăn, merge, mâine, picior) independente de celelalte limbi romanice
-alte 2090 de cuvinte româneşti, ce reprezintă 60% din fondul lexical de bază al limbii române, moştenite din latină sunt comune cu elemente lexicale din alte limbi romanice. Ele se referă la: forme de relief (câmpie, munte), resurse naturale (aur, argint, sare), activităţi economice (agricultură, meşteşugărie, creşterea animalelor), cereale (grâu, orz, secară), produse (caş, lână, pâine)

b.substratul daco-moesic (daco-mezic)
-cuvintele prelatine (160 - 170, cu 1400 derivate, majoritatea în dialectul nord-dunărean, dau un caracter individual propunţat limbii române
-oronim (carpaţii) şi hidronim (Dunărea), cuvinte care se referă la om şi relaţiile sale: (prunc, copil, bărbat, miere, moş), îmbrăcăminte (brâu, căciulă), unelte, arme (ghioagă, grapă, undrea), la habitate (bordeiu, cătun, ţărână, vatră), floră (brad, mazăre, strugure), adjective (aprig, mare, tare), adverbe (gata, niţel, pururea), verbe (a anina, a bucura, a cruţa, a desmierda, a înţărca, a necheza, a scurma, a viscoli)

c.superstratul slav

-slavii învaţă limba dacoromânilor, căreia îi transmit mai multe caracteristi¬ci timp de mai multe secole

-cele 1470 de elemente slave vechi (sec. VII-XII) şi derivatele lor reprezintă 20% din vocabularul limbii române

-rotacismul este anterior influenţelor slave (n slav nu este tratat în română ca n latin, ex: lână din lat. lana; rană din sl. rana)

-populaţia slavă numeroasă preia de la autohtoni numele de râuri: Ampoi, Buzău, Mureş, Şiret, Olt, Timiş, toate aparţinând substratului daco-moesic, ele au numai caracteristici fonetice slave

-uneori slavii traduc denumirea locală în corespondentul din limba lor (Bistriţa - râul repede sau localitatea Repedea)

-uneori toponimia slavă traduce pe cea a autohtonilor Piatra - Kamena (v.sl. Kamenu)

-alteori terminologia slavă constată realităţi geografice şi demografice: Vlaşca - (ţara vlahilor, a românilor deci), Vlăsia - (Codrul românilor) drenat de Dâmboviţa - (râul stejarilor)

-alţi termeni slavi se adaugă vechilor activităţi economice denumite în limba latină (plug, seceră, târg, vamă, precupeţi)

-alţii suplinesc lipsa corespondenţelor de substrat sau strat (bivol, cocoş, gâscă, ovăz)

-pe plan social, alături de jude (din lat. judex), se statorniceşte termenul de cneaz (v.sl. kenez = principe)

-termeni slavi în domeniul religiei: a blagoslovi, maslu, stareţ, utrenie, vecernie (majoritatea termenilor provin din limba latină)
sursa imaginii http://www.historyforkids.org


Tag-uri: razboi, daci, romani, regi, domnie



Categorie: Istorie si Civilizatie  - ( Istorie si Civilizatie - Archiva)

Data Adaugarii: 05 March '10


Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :