Statistics:
Visits: 1,194 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi, de Camil Petrescu - partea a doua
Q: | Intreaba despre Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi, de Camil Petrescu - partea a doua |
Prima serie de fapte se contiuna liniar de acum, in partea a doua, in jurnalul de front. In tot ceea ce facuse inainte, Gheorghidiu capatase o “verificare si identificare a eului sau”. In continuare e preocupat de acest lucru, avud de o noua experienta, poate definitiva. A doua experienta in planul cunoasterii existentiale o reprezinta razboiul. Cel mai mult il ingrozeste gandul mortii ; avea numai 23 de ani. Aceasta obsesie facea parte insa acum din chiar sistemul sau sufletesc.
Cu primele pagini din partea a doua, romanul intra intr-un ritm mult mai precipitat. Tonul este obiectiv, sobru, dar incitant prin felul in care denunta la tot pasul cliseele despre eroism: intr-un cuvant demitizeaza imaginea sacra a razboiului catalizator de enegii, de care presa vremii abuzase. Imaginea r azboiului e demitizata, in descendenta stendhaliana : “Daca istoria e interesata de marile batalii (…), romanul reflecta mai curand aspectele neglijate si neglijabile ale razboiului: frigul, durerile de stomac, intamplarile comice si absurde (…) conteaza mai mult pentru un romancier, sunt adica mai autentice, decat planul complet al bataliei (N.Manolescu “Arca lui Noe”).
Frontul inseamna haos, masuri absurde, invalmaseala, dezordine. Ordinele ofiterilor superiori sunt contradictorii, legaturile dintre unitati sunt aleatorii. Din cauza informatiilor eronate, artileria romana isi fixeaza tunurile asupra propriilor batalioane. Iar la confruntarea cu inamicul se adauga frigul si ploaia.
Perspectiva asupra razboiului e aceea a omului cult-satirica si ironica. Pe front nu mai sunt acele tipuri pitoresti de care e plina literatura, nu mai e acea ploaie de gloante sau capacitatea conducerii militare.
Se observa diferenta dintre romanul traditional (“Razboi si pace”) si romanul modern : “renuntarea la ierarhia de semnificatie a evenimentelor exterioare sau, in orice caz reducerea ei drastica, cultivarea in consecinta a evenimentului comun, banal, cotidian”.
Experientele dramatice de pe front modifica atitudinea personajului-narator fata de celelalte aspecte ale existentei sale : “Atat de mare e departarea de cele intamplate ieri, ca acestea sunt mai aproape de copilaria mea, decat de mine cel de azi…De sotia mea, de amantul ei, de tot zbuciumul de atunci, mi-aduc aminte cu adevarat, ca de o intamplare din colilarie”.
Cel mai important capitol suna ca un blestem apocaliptic : “Ne-a acoperit pamantul lui Dumnezeu”, ilustrand absurdul razboiului si tragismul confruntarii cu moartea. Viata combatantilor tine de hazard, iar eroismul e inlocuit cu spaima de moarte, care pastreza doar instinctul de supravietuire si automatismul : “Nu mai e numic omenesc in noi”. Individul se pierde, se simte anulat in iuresul colectiv.
Drama colectiva a razboiului pune in umbra drama individuala a iubirii. Razboiul a fost receptat si ca o drama a constiintei : “Romanul, pe ambele fronturi, al amorului si conjugal si al razboiului este un neintrerupt mars, tot mai adanc in constiinta” (Perpessicius).
Ranit si spitalizat, Gheorghidiu se intoarce acasa, la Bucuresti, dar se simte detasat de tot ce il legase de Ela. Obosit sa mai caute certitudini si sa se mai indoiasca, “o priveste acum cu indiferenta cu care privesti un tablou” si hotaraste sa o paraseasca : “I-am scris ca ii las absolut tot ce e in casa, de la obiecte de pret la carti…, de la lucruri personale la amintiri. Adica tot trecutul”.
Cu primele pagini din partea a doua, romanul intra intr-un ritm mult mai precipitat. Tonul este obiectiv, sobru, dar incitant prin felul in care denunta la tot pasul cliseele despre eroism: intr-un cuvant demitizeaza imaginea sacra a razboiului catalizator de enegii, de care presa vremii abuzase. Imaginea r azboiului e demitizata, in descendenta stendhaliana : “Daca istoria e interesata de marile batalii (…), romanul reflecta mai curand aspectele neglijate si neglijabile ale razboiului: frigul, durerile de stomac, intamplarile comice si absurde (…) conteaza mai mult pentru un romancier, sunt adica mai autentice, decat planul complet al bataliei (N.Manolescu “Arca lui Noe”).
Frontul inseamna haos, masuri absurde, invalmaseala, dezordine. Ordinele ofiterilor superiori sunt contradictorii, legaturile dintre unitati sunt aleatorii. Din cauza informatiilor eronate, artileria romana isi fixeaza tunurile asupra propriilor batalioane. Iar la confruntarea cu inamicul se adauga frigul si ploaia.
Perspectiva asupra razboiului e aceea a omului cult-satirica si ironica. Pe front nu mai sunt acele tipuri pitoresti de care e plina literatura, nu mai e acea ploaie de gloante sau capacitatea conducerii militare.
Se observa diferenta dintre romanul traditional (“Razboi si pace”) si romanul modern : “renuntarea la ierarhia de semnificatie a evenimentelor exterioare sau, in orice caz reducerea ei drastica, cultivarea in consecinta a evenimentului comun, banal, cotidian”.
Experientele dramatice de pe front modifica atitudinea personajului-narator fata de celelalte aspecte ale existentei sale : “Atat de mare e departarea de cele intamplate ieri, ca acestea sunt mai aproape de copilaria mea, decat de mine cel de azi…De sotia mea, de amantul ei, de tot zbuciumul de atunci, mi-aduc aminte cu adevarat, ca de o intamplare din colilarie”.
Cel mai important capitol suna ca un blestem apocaliptic : “Ne-a acoperit pamantul lui Dumnezeu”, ilustrand absurdul razboiului si tragismul confruntarii cu moartea. Viata combatantilor tine de hazard, iar eroismul e inlocuit cu spaima de moarte, care pastreza doar instinctul de supravietuire si automatismul : “Nu mai e numic omenesc in noi”. Individul se pierde, se simte anulat in iuresul colectiv.
Drama colectiva a razboiului pune in umbra drama individuala a iubirii. Razboiul a fost receptat si ca o drama a constiintei : “Romanul, pe ambele fronturi, al amorului si conjugal si al razboiului este un neintrerupt mars, tot mai adanc in constiinta” (Perpessicius).
Ranit si spitalizat, Gheorghidiu se intoarce acasa, la Bucuresti, dar se simte detasat de tot ce il legase de Ela. Obosit sa mai caute certitudini si sa se mai indoiasca, “o priveste acum cu indiferenta cu care privesti un tablou” si hotaraste sa o paraseasca : “I-am scris ca ii las absolut tot ce e in casa, de la obiecte de pret la carti…, de la lucruri personale la amintiri. Adica tot trecutul”.
Tag-uri: comentariu, roman modern, partea a doua |
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 16 March '09
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :