FamousWhy
ROM
Biografii, Celebritati, Vedete Vacante de vis, Destinatii, Regiuni Articole, Referate, Comentarii Download programe software FamousWhy Lucruri faimoase Forum Submit Content
|


Referate


Statistics:
Visits: 3,091
Votes: 0
Fame Riser
          
Fame Rank
N/A
Fame Riser
create pool

Articole

Intrebari despre Traditii si obiceiuri

- De când există plugul? by Lara

Tag-uri Populare


literatura   opera   comentariu   caracterizare   roman   referat   poezie   personaj   arta   timp   viata   iubire   caracterizare directa   caracterizare indirecta   zambet   dragoste   sarut   cultura   povestirea   poet   filme   dorinta   dreptate   fericire   prietenie   poveste   basm   univers   eseu   frumusete   lacrimi   amintiri   ganduri   relatii   sentimente   bucurie  

All Tags

Famous Forum

 

Traditii si obiceiuri

 Q:        
Traditii si obiceiuri Zicala “ cate bordeie, atatea obicee “ este adevarata, deoarece fiecare regiune, fiecare sat, are traditiile sale.

Satul bunicilor mei este unul de dimensiuni mici, al carui nume este “ Valea lui Paru “. Acesta face partte din comuna Scaiesti, purtand numele unui haiduc, locuitor pe acele meleaguri in secolele trecute. Ca fiecare sat, Valea lui Patru are obiceiuri batranesti, multe si specifice. Majoritatea s - au pastrat in timp, dar sunt destule cele care s - au pierdut, sau au fost modificate, prin adaugarea caracteristicilor moderne.

Incep prin a spune un obicei care se pastreaza in zidirea unei case. Dupa contructia fundatiei, zidurilor si al „scheletului “ acoperisului, se leaga un prosop, busuioc si o sticla de vin, de catre proprietar, in varful acoperisul ui. Aceste obiecte sunt dezlegate de cel ce o construieste. Dintre acestea, prosopul este daruit constructorului, busuiocul pastrat de proprietar, iar vinul servit celor ce participa la constructia casei, acestea urand la randul lor mult bine proprietarului. Acest obicei se savarseste pentru binele casei, pacea si intelegerea celor ce o vor locui si bunastarea familiei.

Taierea porcului nu se face pur si simplu, intr - o maniera rudimentara. Aceasta are anumite traditii. Evenimentul are loc in ziua de Ignat, pe 20 decembrie, ziua considerata ca „ziua taierii porcului “. Dupa taierea porcului, se ia sangele si se face o cruce pe fruntea si pe obrajii copiilor, pentr a fi rosi ca sangele, in obraz tot anul ce urmeaza/ Copii cu aceasta culoare sunt considerati in traditiile batranilor sanatosi. Dupa retezarea capului, se face o cruce in ceafa porcului, macelarul urandu - le stapanilor sai numai bine si fericire. Tot dupa taierea craniului, porcul este tamaiat, pentru ca tote relele sa fie inlaturate si carnea sa nu fie daunatoare celor ce o consuma. Cea mai asteptata estepomana porcului, incununarea tuturor etapelor de desfacere a animalului. La pomana porcului se ciocnesc pahare de bautura, vin rosu si tuica, si se ureaza stapanilor sa il manance sanatosi, sa aiba noroc si fericire.

Bucatele traditionale din perioada sarbatorilor sunt asteptate cu nerabdare de toti gurmanzii. Pentru sfintele sarbatori de iarna, fiecare gospodina pregateste preparate din carnea porcului sacrificat: carnati si sunca. Piftiile sunt cele mai dorite in aceasta perioada, precum si traditionalele sarmale in foi de varza. Ca desert, gospodinele pregatesc din osanza porcului cornulete umplute cu diferite dulceturi. Pe langa toate acestea, cozonacii sunt alimente nelipsite pe masa locuitorilor din Valea lui Petru.

De sfintele sarbatori ale Pastilor, principalele alimente sunt ouale rosite, care semnifica ouale asezate de catre Maria Magdalena la picioarele Mantuitorului Iisus Hristos, pe care au cazut picaturi de sange ale Acestuia, inrosindule. Pe langa acestea alimente, se pregatesc sarmale, din carnea aleasa de bucatarese, nelipsitul drob de miel si de asemenea traditionalul cozonac, ca desert, impreuna cu alte dulciuri pe care gospodinele binevoiesc sa le prepare pentru aceasta sarbatoare.

Traditiile se transmit din generatie in generatie. Ele fac sarbatorile sa fie mai asteptate de catre oameni si mai ales de catre copii.

Sosirea Craciunului este simtita imediat dupa lasarea postului. Acesta se tine incepand cu data de 15 noiembrie, pana in a doua zi de Craciun, sau pana la „a doua zi de stea “ .Stelele reprezinta grupuri de copii in numar de trei. Acestia simbolizeaza cei trei magi care au urmat steaua pana au ajuns la locul unde s - a nascut Mantuitorul Iisus Hristos.

Cei trei copii au doua obiecte cu ei: un toiag si o stea. Aceasta stea reprezinta steaua ce i - a calauzit pe cei trei magi, iar toiagul este pentru a fi folosit in apararea copiilor. Stelarii sunt cei ce vestesc nasterea Mantuitorului. Fiecare obiect e tinut de catre un copil, iar cel de - al treilea primeste rasplata. Inainte de a intra in curtile oamenilor, stelarii isi fac simtita prezenta printr - un cantec: „Seara de’asta seara/ Seara lui Ajun, / Seara lui Ajun, / Noaptea de Craciun./ Revarsat de zori, / Glas de cantatori. “

Ajunsi in interiorul curtii, ei continua cu un alt cantec:
„Verde verde, grau marunt
In vale la Maglavit
In vale la Maglavit
S - a dat Domnul pe Pamant.
S - a dat Domnul pe Pamant.
Si - a vazut un cioban mut.
Ciobanul cand l - a vazut
Bata din mana i - a cazut.
Petre nu te spaimanta,
Ca ti - oi da Eu puterea.
Lumea sa se pocaiasca,
Daca vrea sa mai traiasca,
Daca nu s - o pocai,
Dumnezeu i - o pedepsii ( biss )
Si pe ei si pe copii… “

In timp ce toti fredoneaza unul dintre copii invarteste steaua, unu tine toiagul, iar cel de - al treilea, o lanterna indreptata catre mijlocul stelei. Aceasta stea este realizata din lemn, decorata la colturi cu hartie creponata, sub forma unor ciucuri. Atunci cand vine prima stea se obisnuieste sa se rupa unul dintre ciucurii stelei, de catre unul din ascultatori, gestul semnificand accetarea vestiii transmise de colindatori. Steaua este colorata cu hartie creponata de diferite nuante si marginile, impreuna cu mijlocul, sunt marcate cu beteala. In mijlocul stelei se lipeste Icoana Nasterii Domnului.

Vicleiul este un alkt obicei de Craciun, pastrat din nefricire doar in amintirile batranilor. Pentru viclei se formau grupuri de trei baieti. Acestia mergeau la fetele nemaritate, „fete mari “, cum le numesc cei in varsta, si le rugau sa confectioneze papusi din materiale textile tiverse. In schimbul acestor papusi, baietii le daruiau fetelor diverse dulciuri. Cei trei baieti angajau un taraf de lautari care in seara de Ajun mergea cu ei la gospodariile alese. Doi dintre baieti tineau de viclei, si papusarul impreuna cu celalalt baiat jucau papusile dupa muzica lautarilor, care candtau instrumental, fara acompaniament vocal.

Vicleiul reprezinta „scena “ improvizata de baieti pe care papusarul rin papusi spune o poveste de dragoste, sau alte povesti din viata reala, sociala a vremii, sau compusa din ambele variante, rezultand o poveste de dragoste a vietii reale, cu diverse inseratii imaginative. „Scena “ era facuta din scandura usoara si n geam, dupa care povetea se putea desfasura. Cantcele fredonate de lautari erau numai de ei stiute, iar povestea o interpreta apusarul. De curand, in satul bunicilor au inceput sa mearga copii cu colindatul. Ei canta diverse colinde ce vestesc Nasterea Domnului Iisus Hristos. Au venit iarasi sarbatorile…

Cel mai asteptat eveniment de Craciun era nelipsitul bal ce avea loc in caminul cultural. Acest camin se afla in centrul satuli, lautari platiti pentru viclei fiind chemati trei zile la and, in zilele Craciunului, incepand din seara de Ajun, la orele 19:00, 20:00 pana la orele 05:00, in dimineata. La acest bal erau invitati toti tinerii din sat insotiti de parinti.

Era locul unde deobicei se formau perechile, si parintii priveau alesul sau aleasa fiicei, respectiv fiului lor. In general, baietii erau cei ce invitau fetele la bal. Acest bal era organizat de un grup de baieti, care tineau evidenta banilor stransi din plata intrarii, bani pe care ii imparteau lautarilor si pentru chirie. La acest bal horele se intindeau in intreaga incapere si toti cei prezenti se bucurau.

In prima zi a Anului Nou, toti copii astepata clia plaecarii la colindat cu „sorcova “. Aceasta sorcova este confectionata din diferite materiale sub forma unor ramuri. Prin acest obicei ei ureaza celui sorcovit un an nou cat mai plin de bucurii, sanatate, noroc si bunastare. Un alt obicei este plugusorul. Se strangeau grupe de trei tineri si se pozitionau unul in spate, doi in fata; avand cu ei cu ei plugul usor pentru un cal, sau unul improvizat din lemn.Acesta era un alt obicei prin care se ura numai bine in anul ce s - a intrat.

Ca orice sarbatoare importanta, Pastele are multe obiceiuri care se pastreaza si unele care s - au pierdut in timp sarbatoarea Pastelui se simte incepand cu data Floriilor. Floriile reprezinta intrarea Domnului in Ierusalim, iar Pastele Inviere Mantitorului Iisus Hristos. Apoi urmeaza in saptamana viitoare Deniile, timp de trei zile. Cea mai bine placuta copiilor este denia mare in care se canta Prohodul si are loc ocolul bisericii, unde ei au ocazia sa primeasca cat mai multe lumanari, care se ofera de rude pentru pomenirea unor persoane decedate, pentru aceia care au plecat fara lumina dintre noi, sau pentru sufletul celor ce au plecat dintre noi. In seara de Pasti, are loc denia in care se ia lumina. Lumina simbolizeaza puterea Invierii Mantuirorului.

In dimineata dupa ce a fost luat pastele este obiceiul de a oferii oua rosii de pomana peste morminte. Intr - o parte a mormantului este ruda care le imparte, iar in cealalta, cel care le primeste. Incepand cu seara zilei de Pasti si in urmatoarele doua, se organizeaza nelipsitul bal, organizat in acelas mod ca la craciun.Difereta consta in faptul ca ziua avea loc in centrul satului, iar seara la caminul cultural. Pentru sarbatorile de Pasti si cele de Craciun, fiecare isi pregateste costumul traditional de sarbatoare. Aceste costume erau tsute in casa la razboaie si aveau urmatoarele componente:

1. costumul popular pentru fete, alcatuit din : ie, brau, catrinta, poale, cojocel, ornamentate cu diferite motive traditionale florale, si marama, sau batista, care era alba.

2. costumul popular pentru baieti era format din: cojocel, itari ( pantaloni stramti ), brau, camese. Toate acestea erau tesute din bumbac.

Fiecare sarbatoare are frumusetea ei. Trebuie sa incercam sa mentinem impreuna cu aceste frumuseti si bucuriile pe care le inspira oamenilor si mai ales copiilor, toate obiceiurile sarbatorilor din fiecare an. Astfel, vom dainui ca popor, ca istorie, ca povste in paginile lumii.

Traditia, ce - a mai frumoasa poveste, citita chiar din ochii oamenilor…

By FW Editor


Tag-uri: amintiri, traditie, sarbatori



Categorie: Eseuri  - ( Eseuri - Archiva)

Data Adaugarii: 22 February '10


Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :