Statistics:
Visits: 4,713 Votes: 1 Fame Riser |
Fame Rank
3
Fame Riser
|
|||||||||||
Tema, subiectul si mijloacele de reliefare a obsesiei in opera In vreme de razboi a lui Ion Luca Caragiale
Q: | Intreaba despre Tema, subiectul si mijloacele de reliefare a obsesiei in opera In vreme de razboi a lui Ion Luca Caragiale |
"in vreme de razboi" este o nuvela psihologica a carei tema o constituie deformarea psihica, pâna la alunecarea in nebunie, a omului obsedat de ideea imbogatirii. Cercetarea starilor sufletesti, a obsesiei fixate in subconstient si a reactiilor exterioare determinate de aceasta constituie prima particularitate a nuvelei.
Subiectul ar putea fi rezumat, la modul cel mai simplu, astfel: Stavrache, hangiu din preajma padurii Dobrenilor, traieste o stare sufleteasca de bucurie eliberatoare, când aude ca, in sfârsit, ceata de tâlhari (care bântuise doi ani prin imprejurimi) fusese prinsa. Seara insa hangiul este vizitat de fratele sau - preotul Iancu -de la care afla incredibila veste ca acesta din urma era chiar capetenia bandei. intâmplarea face ca, in aceeasi seara, sa t reaca pe la han un grup de voluntari care mergeau la razboi; Iancu Georgescu (preotul - capetenie de hoti) li se alatura si pleaca spre câmpul de lupta.
Nu dupa multa vreme, aflat in fata Plevnei, tânarul ii trimite fratelui sau Stavrache o scrisoare urmata curând de alta (cu "slova straina") in care hangiul era instiintat ca fostul preot murise. in sfârsit, Stavrache intra in posesia uriasei averi a lui Iancu.
O ipoteza lansata de avocatul care-i face actele (si anume, ca singura persoana care i-ar putea cere averea este preotul), se fixeaza in subconstientul hangiului, devenind obsesie; aceasta va da nastere starilor halucinatorii prin care trece personajul.
Din acest punct, realitatea si halucinatia trec una in cealalta, suprapunându-se: "mortul" isi "viziteaza" fratele de trei ori (primele doua aparitii apartinând visului si doar ultima fiind reala).
De fiecare data, Stavrache se afla in camera, cu obloanele trase, intr-un mediu claustrant care-i accentueaza labilitatea psihica. in aceste conditii, imaginile halucinatorii constituie p proiectie a obsesiei: hainele de ocnas (pe care le "poarta" Iancu la prima sa "vizita") exprima dorinta hangiului de a-si vedea fratele la ocna, iar termenii "mortaciune", "nebunul", "fiara" (prin care hangiul caracterizeaza "stafia"), reliefeaza aceleasi obsesii morbide.
Speranta (pe care Stavrache o nutrise mult timp) de a-si vedea fratele mort, se transforma in obsedantele cuvinte pe cale le rosteste "raposatul" la ambele "vizite": "Gândeai c-am murit, neica? "
La ultima vizita, reala de data aceasta, hangiul afla ca Iancu nu murise si ca, luând din banii regimentului, venise sa ceara suma necesara din averea mostenita, de fratele sau. Acum, monstruozitatea umana a lui Stavrache atinge momentul culminant si, de teama sa nu-si stirbeasca avutul, innebuneste. Printr-o ciudata mutatie, ca si când duhul preotului ar fi trecut in hangiu, acesta incepe sa cânte popeste.
La nasterea vedeniilor lui Stavrache contribuie si mediul inconjurator: ploaia monotona, zgomotul uniform al picaturilor de apa, care cad pe fundul unui butoi gol, sunt elemente care accentueaza obsesia si, printr-un transfer, devin "cântec de trâmbite". A treia oara, viscolul, poarta nametita (accentuând senzatia de claustrare), figurile tinzând spre enorm ale celor doi drumeti, broboadele si glugile care le ascund fetele, vorbele cu doua intelesuri, il arunca pe hangiu in bratele nebuniei: el confunda planul real cu cel halucinatoriu si cale de intoarcere nu mai exista.
Pendularea intre realitate si nalucire si concordanta dintre trairile sufletesti si mediul exterior constituie cea de a doua particularitate a nuvelei.
Subiectul ar putea fi rezumat, la modul cel mai simplu, astfel: Stavrache, hangiu din preajma padurii Dobrenilor, traieste o stare sufleteasca de bucurie eliberatoare, când aude ca, in sfârsit, ceata de tâlhari (care bântuise doi ani prin imprejurimi) fusese prinsa. Seara insa hangiul este vizitat de fratele sau - preotul Iancu -de la care afla incredibila veste ca acesta din urma era chiar capetenia bandei. intâmplarea face ca, in aceeasi seara, sa t reaca pe la han un grup de voluntari care mergeau la razboi; Iancu Georgescu (preotul - capetenie de hoti) li se alatura si pleaca spre câmpul de lupta.
Nu dupa multa vreme, aflat in fata Plevnei, tânarul ii trimite fratelui sau Stavrache o scrisoare urmata curând de alta (cu "slova straina") in care hangiul era instiintat ca fostul preot murise. in sfârsit, Stavrache intra in posesia uriasei averi a lui Iancu.
O ipoteza lansata de avocatul care-i face actele (si anume, ca singura persoana care i-ar putea cere averea este preotul), se fixeaza in subconstientul hangiului, devenind obsesie; aceasta va da nastere starilor halucinatorii prin care trece personajul.
Din acest punct, realitatea si halucinatia trec una in cealalta, suprapunându-se: "mortul" isi "viziteaza" fratele de trei ori (primele doua aparitii apartinând visului si doar ultima fiind reala).
De fiecare data, Stavrache se afla in camera, cu obloanele trase, intr-un mediu claustrant care-i accentueaza labilitatea psihica. in aceste conditii, imaginile halucinatorii constituie p proiectie a obsesiei: hainele de ocnas (pe care le "poarta" Iancu la prima sa "vizita") exprima dorinta hangiului de a-si vedea fratele la ocna, iar termenii "mortaciune", "nebunul", "fiara" (prin care hangiul caracterizeaza "stafia"), reliefeaza aceleasi obsesii morbide.
Speranta (pe care Stavrache o nutrise mult timp) de a-si vedea fratele mort, se transforma in obsedantele cuvinte pe cale le rosteste "raposatul" la ambele "vizite": "Gândeai c-am murit, neica? "
La ultima vizita, reala de data aceasta, hangiul afla ca Iancu nu murise si ca, luând din banii regimentului, venise sa ceara suma necesara din averea mostenita, de fratele sau. Acum, monstruozitatea umana a lui Stavrache atinge momentul culminant si, de teama sa nu-si stirbeasca avutul, innebuneste. Printr-o ciudata mutatie, ca si când duhul preotului ar fi trecut in hangiu, acesta incepe sa cânte popeste.
La nasterea vedeniilor lui Stavrache contribuie si mediul inconjurator: ploaia monotona, zgomotul uniform al picaturilor de apa, care cad pe fundul unui butoi gol, sunt elemente care accentueaza obsesia si, printr-un transfer, devin "cântec de trâmbite". A treia oara, viscolul, poarta nametita (accentuând senzatia de claustrare), figurile tinzând spre enorm ale celor doi drumeti, broboadele si glugile care le ascund fetele, vorbele cu doua intelesuri, il arunca pe hangiu in bratele nebuniei: el confunda planul real cu cel halucinatoriu si cale de intoarcere nu mai exista.
Pendularea intre realitate si nalucire si concordanta dintre trairile sufletesti si mediul exterior constituie cea de a doua particularitate a nuvelei.
Tag-uri: obsesie, ion luca caragiale, in vreme de razboi |
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 17 January '11
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :