FamousWhy
ROM
Biografii, Celebritati, Vedete Vacante de vis, Destinatii, Regiuni Articole, Referate, Comentarii Download programe software FamousWhy Lucruri faimoase Forum Submit Content
|


Referate


Statistics:
Visits: 1,872
Votes: 0
Fame Riser
          
Fame Rank
N/A
Fame Riser
create pool

Articole


Intreaba despre Sucul gastric

Tag-uri Populare


boala   minerale   apa   sanatate   tratament   inima   natural   organism   cura   sange   tinerete   piele   inflamatie   cardiac   cardiovascular   ape   relief   geografie   fructe   mucoasa   aer   legume   infectie   medicament   ingrijire   proteine   regim   organ   boala infectioasa   ochi   vitamine   stomac   alimentatie   boli   medicina   respiratie  

All Tags

Famous Forum

 

Sucul gastric

 Q:   Intreaba despre Sucul gastric       
Sucul gastric Sucul gastric este un lichid incolor, limpede, cu reacţie acidă (pH-ul 0,9—1) secretat de glandele gastrice şi conţine 99% apă şi 1% substanţe organice şi anorganice. Dintre substanţele anorganice cel mai important este acidul clorhidric (O,5°/o), care dă sucului gastric reacţia acidă necesară activităţii enzimelor gastrice şi îi conferă proprietăţi antiseptice faţă de bacteriile ingerate cu alimentele. Dintre constituenţii organici rolul cel mai important îl au mucina şi fermenţii.

Mucina protejează mucoasa gastrică de acţiunea nocivă a acidului clorhidric (autodigerare).

Fermenţii sucului gastric sunt : pepsina, chimozina sau labfermentul, catepsina A (I), B (II) şi C (III) şi lipaza gastrică. Sucul gastric nu conţine enzime glicolitice.

P epsina, secretată de celulele principale ale glandelor fundice, este un ferment proteolitic activ la pH 1 (mediu acid) şi scindează nucleoproteidele în acid nucleic şi o holoproteidă, iar holoproteidele în polipeptide, şi anume în albumoze şi peptone. Ea este secretată sub formă inactivă de pepsinogen activat de acidul clorhidric.

Chimozina (renina gastrică sau labfermentul) este prezentă la sugaci şi acţionează asupra laptelui pe care îl coagulează, evitînd astfel scurgerea sa rapidă în duoden înainte de a fi suferit digestia gastrică. Coagularea constă în transformarea cazeinogenului într-o proteoză şi în paracazeină care se combină cu ionii de calciu, devenind paracazeinat de calciu.

Asupra acestor substanţe acţionează apoi pepsina, scindandu-le în polipeptide (albumoze şi peptone). Aceste procese sunt intense la noul născut şi la copiii mici care se hrănesc îndeosebi cu lapte. Catepsina A are o acţiune similară cu a pepsinei, dar este activă la p~H 5,6, fiind astfel importantă la sugaci. Celelalte catepsine au acţiuni similare cu cele ale tripsinei, chimotripsinei sau a unor peptidaze (rol proteolitic). Lipaza gastrică este un ferment cu acţiune redusă numai asupra grăsimilor neutre emulsionate din lapte şi din gălbenuşul de ou, pe care le descompune în acizi graşi şi glicerol. Şi această enzimă este mai importantă la sugaci.

Reglarea secreţiei gastrice a fost elucidată de P a v 1 o v prin cercetări experimentale pe caini, prin metoda fistulelor gastrice, metoda micului stomac şi prin metoda „pranzului fictiv". In cazul pranzului fictiv, alimentele ingerate nu ajung în stomac, din cauza secţionării esofagului. Totuşi, sucul gastric se secretă şi este colectat printr-o fistulă.

Se ştie astăzi că secreţia gastrică suferă variaţii cantitative şi calitative în funcţie de natura alimentelor, că declanşarea secreţiei gastrice se produce după un mecanism reflex necondiţionat şi condiţionat, că întreţinerea ei se realizează pe cale umorală, că de la receptorii din gură, faringe, esofag şi stomac excitaţiile produse prin contactul cu alimentele ajung la centrii nervoşi bulbari de la care pornesc stimuli către efectorii motori şi secretori ai stomacului prin nervii vagi şi că secreţia gastrică decurge după trei faze : cefalică, gastrică şi intestinală, numite astfel după regiunile unde se produc excitaţiile.

în cadrul fazei cefalice nervoase sau reflexe, care durează circa 30 min, este declanşată secreţia unui „suc aperitiv", bogat în acid clorhidric şi în fermenţi, pe cale reflex condiţionată, la vederea şi mirosul alimentelor şi pe cale reflex necondiţionată, ca urmare a excitării de către alimente a receptorilor din mucoasa bucală, în cadrul fazei gastrice sau umorale, care începe la 20—40 min de la ingestia alimentelor şi durează atata cat alimentele stau în stomac (circa 5 ore), se secretă o cantitate mai mare de suc gastric decat prin stimulare nervoasă în prima fază, cu aciditate mare, dar sărac în enzime, sub influenţa unui hormon numit gastrină.

Gastrina este secretată de mucoasa gastrică, după un mecanism reflex necondiţionat, ca urmare a distensiei stomacului de către alimente şi ca urmare a excitării mucoasei stomacale de către unele substanţe rezultate, în special, din digestia protidelor. în cadrul fazei intestinale, de asemenea fază umorală, se secretă de către stomac un suc gastric bogat în mucus şi sărac în enzime şi în acid clorhidric, sub acţiunea unui hormon elaborat de mucoasa intestinală, ca urmare a contactului ei cu alimentele coborate din stomac.

Digestia gastrică cuprinde totalitatea transformărilor fizice şi chimice pe care alimentele le suferă în stomac. Bolurile alimentare suferă un proces de impregnare cu suc gastric, de muiere, de amestecare şi de descompunere sub influenţa sucului gastric, procese favorizate de mişcările peristaltice de deplasare a alimentelor. Nucleoproteidele sunt descompuse în acid nucleic şi o holoproteidă de către pepsină. Holoproteidele sunt descompuse în albumoze şi peptone tot de către pepsină. Caseinogenul este transformat într-o proteoză şi în paracazeină de către chimozină.

Paracazeina se combină cu ionii de calciu, formînd paracazeinatul de calciu care este descompus în albumoze şi peptone de către pepsină. Grăsimile neutre emulsionate din lapte şi din gălbenuşul de ou sunt descompuse în glicerol şi acizi graşi de către lipaza gastrică. Produsul de digestie gastrică a fost numit chim şi este evacuat, aşa cum s-a arătat, în mod intermitent în duoden prin pilor.

sursa imaginii freeschoolclipart.com/


Tag-uri: digestie, stomac, gastrita, pepsina



Categorie: Sanatate  - ( Sanatate - Archiva)

Data Adaugarii: 23 October '08


Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :