Statistics:
Visits: 1,695 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Rolul creator al artistului si a finalitatea artei in poezia Testament de Tudor Arghezi
Q: | Intreaba despre Rolul creator al artistului si a finalitatea artei in poezia Testament de Tudor Arghezi |
Problema rolului creator al artistului avand in constiinta lui Arghezi conexiuni cu sacrul, rezulta ca poezia figureaza printre elementele vesnice ale lumii.
De unde isi trage cuvantul poetic esenta sa eterna?
1. O prima explicatie ar putea fi gasita chiar in strofa I: adresandu-i-se fiului, poetul se intoarce la Geneza, adica la prima Creatie divina. Opera sa se incadreaza astfel intr-o eterna repetare a actului creator sacru, la care iau parte toti Zamislitorii de frumos. Rezulta ca poezia este o ipostaza a Logosului.
La rindul lui, omul devine nemuritor, prin prelungiri in viitorul fara nume (posteritatea, fiul) si in strafunduri de morminte (strabunii, bunii, osemintele).
2. Tot in prima strofa, cateva reprezentari-simboluri fixeaza trudnicul efort al generatiilor: strabunii, batranii urca "pe branci", prin vagaunile vietii (amintind de primii oameni care se ridica din tina in Cantare omului).
Integrat acestei continue sfortari, poetul isi are partea lui de munca si de slava, numele "adunat" in opera fiind suma vietii sale.
3. incepand cu strofa a IIl-a, ideea legaturii dintre generatii castiga un plus de semnificatii: "batraniiā autorului sunt taranii (care au asigurat prin rodire, dainuirea planetei, incadrand-o in ritmurile cosmice ); "sudoarea muncii sutelor de ani" cumuleaza sirul de opintiri existentiale, avand drept consecinta aparitia unor generatii de intelectuali.
Poetul face parte din chiar prima serie de oameni ai spiritului, iar rostul sau in lume li se datoreaza strabunilor; de aici, ridicarea amintirii lor (metafora "cenusa mortilor din vatra") la rang divin:
"Si am facut-o Dumnezeu de piatra ".
Selectandu-si cuvintele din graiul aspru, alcatuit din "indemnuri pentru vite" al taranilor-strabuni, poetul se intoarce la puritatea paradisului biblic (a carui imagine insumand oameni si animale o intalnim, mai tarziu, in ciclul Logodna). Aceasta curatie se va rasfrange asupra lumii, poezia avand rol purificator si izbavitor.
Aceasta ar fi cea de a treia motivatie a eternizarii cuvantului poetic,autorul adaugandu-i si o tenta sociala:
"Biciul rabdat se-ntoarce in cuvinte
Si izbavesie-ncet, pedepsitor
Odrasla vie a crimei tuturor ".
4. Prin gestul pe care -l savaseste stihuitorul, poezia transforma uratul in frumos, in materie artistica:
"Din bube, mucegaiuri si noroi
Iscat-am frumuseti si preturi noi".
Sub influenta benefica a poeziei "domnita se lasa strabatuta de "fioruri" (Calinescu), iar durerea se converteste in cantec pur:
"Durerea noastra surda si amara
O gramadii pe-o singura vioara".
5. Sintagma "cuvinte potrivite" (care si da titlul primului volum de versuri arghezian), il caracterizeaza pe poet ca pe un artizan care-si faureste creatia, cu truda si cu migala, in "mii de saptamani".
Aceasta demiurgie indelungata si grea ar putea constitui ultima explicatie a invesnicirii poetului prin opera.
in final, creatia viitoare a lui Arghezi este definita prin ingemanarea dintre "slova de foc"si "slova faurita" (cuvantul inspirat, fierbinte, pedepsitor, purificator si cuvantul creat cu truda si migala).
De unde isi trage cuvantul poetic esenta sa eterna?
1. O prima explicatie ar putea fi gasita chiar in strofa I: adresandu-i-se fiului, poetul se intoarce la Geneza, adica la prima Creatie divina. Opera sa se incadreaza astfel intr-o eterna repetare a actului creator sacru, la care iau parte toti Zamislitorii de frumos. Rezulta ca poezia este o ipostaza a Logosului.
La rindul lui, omul devine nemuritor, prin prelungiri in viitorul fara nume (posteritatea, fiul) si in strafunduri de morminte (strabunii, bunii, osemintele).
2. Tot in prima strofa, cateva reprezentari-simboluri fixeaza trudnicul efort al generatiilor: strabunii, batranii urca "pe branci", prin vagaunile vietii (amintind de primii oameni care se ridica din tina in Cantare omului).
Integrat acestei continue sfortari, poetul isi are partea lui de munca si de slava, numele "adunat" in opera fiind suma vietii sale.
3. incepand cu strofa a IIl-a, ideea legaturii dintre generatii castiga un plus de semnificatii: "batraniiā autorului sunt taranii (care au asigurat prin rodire, dainuirea planetei, incadrand-o in ritmurile cosmice ); "sudoarea muncii sutelor de ani" cumuleaza sirul de opintiri existentiale, avand drept consecinta aparitia unor generatii de intelectuali.
Poetul face parte din chiar prima serie de oameni ai spiritului, iar rostul sau in lume li se datoreaza strabunilor; de aici, ridicarea amintirii lor (metafora "cenusa mortilor din vatra") la rang divin:
"Si am facut-o Dumnezeu de piatra ".
Selectandu-si cuvintele din graiul aspru, alcatuit din "indemnuri pentru vite" al taranilor-strabuni, poetul se intoarce la puritatea paradisului biblic (a carui imagine insumand oameni si animale o intalnim, mai tarziu, in ciclul Logodna). Aceasta curatie se va rasfrange asupra lumii, poezia avand rol purificator si izbavitor.
Aceasta ar fi cea de a treia motivatie a eternizarii cuvantului poetic,autorul adaugandu-i si o tenta sociala:
"Biciul rabdat se-ntoarce in cuvinte
Si izbavesie-ncet, pedepsitor
Odrasla vie a crimei tuturor ".
4. Prin gestul pe care -l savaseste stihuitorul, poezia transforma uratul in frumos, in materie artistica:
"Din bube, mucegaiuri si noroi
Iscat-am frumuseti si preturi noi".
Sub influenta benefica a poeziei "domnita se lasa strabatuta de "fioruri" (Calinescu), iar durerea se converteste in cantec pur:
"Durerea noastra surda si amara
O gramadii pe-o singura vioara".
5. Sintagma "cuvinte potrivite" (care si da titlul primului volum de versuri arghezian), il caracterizeaza pe poet ca pe un artizan care-si faureste creatia, cu truda si cu migala, in "mii de saptamani".
Aceasta demiurgie indelungata si grea ar putea constitui ultima explicatie a invesnicirii poetului prin opera.
in final, creatia viitoare a lui Arghezi este definita prin ingemanarea dintre "slova de foc"si "slova faurita" (cuvantul inspirat, fierbinte, pedepsitor, purificator si cuvantul creat cu truda si migala).
Tag-uri: artist, rol creator, arta, poezie |
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 18 January '11
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :