Statistics:
Visits: 1,947 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Referat la poezia Riga Crypto si lapona Enigel scrisa de Ion Barbu - a doua parte
Q: | Intreaba despre Referat la poezia Riga Crypto si lapona Enigel scrisa de Ion Barbu - a doua parte |
“Muschiul crud” al poienii umbroase unde este rege Crypto reprezinta un loc al ispitei pentru lapona Enigel aflata in drum spre soarele sudului. Cuprinsa de un somn magic, Enigel il va intalni pe Riga Crypto in acest spatiu oniric, intr-un con de umbra al gandirii treze, a spiritului. Este singurul spatiu in care doua principii diferite, materia vegetativa, reprezentata de Riga Crypto si spiritul activ al gandirii treze, reprezentat de Enigel, se pot intalni.
Sensul initiatic al baladei, superior celui al unei povesti “pitoresti”, se releva in raspunsul pe care “lapona mica, linistita” il da celor trei chemari ispititoare ale “regelui ciupearca”, asemanatoare chemarilor magice ale Catalinei din Luceafarul eminescian. Ispita somnului si visului compensator, in umbra poien ii (si a gandului treaz) este o treapta initiatica pentru faptura umana ce-si urmeaza drumul spre soare. Prin rezistenta in fata ispitei, Enigel devine adevaratul erou al baladei, ce va parcurge etapele nuntii alchimice dincolo de cercul Venerei (al materiei reprezentate de Riga Crypto), de cercul disociativ al lui Mercur, “In camara Soarelui / Marelui / Nun si stea”, dupa cum este prezentat in Ritmuri pentru nuntile necesare.
Insa pentru faptura de umbra si huma a Rigai Crypto aceasta dorinta de a-si depasi conditia iesind in intampinarea Soarelui, pe urmele lui Enigel, devine o vina tragica, un hybris. Divinitatea solara, “mire si nun”, initiator pentru Enigel, pedepseste nemilos incercarea Regelui poienii de a-si depasi conditia: Crypto devine ciuperca “nebuna”, otravitoare. Pentru el sensul initiatic al ritualului este negativ, “sufletul-fantana” devine “otrava” iar roata solara, luminoasa s binefacatoare pentru Enigel, devine roata de foc ucigatoare pentru Riga Crypto.
“Sensul feminin al Luceafarului” este un reper integrat in procesul marii nunti cosmice prezente in Ritmuri pentru nuntile necesare, un ciclu poetic descinzand din “sfanta raza a Alexandriei”, patria ritualurilor ezoterice, ale mortii si renasterii, privita ca sursa a cunoasterii oculte in Grecia “pura ipoteza morala” evocata de opera barbiana.
Stilul acestei creatii este specific etapei Uvedenrodelor, cultivand o muzicalitate interioara a poeziei, ca expresie a ritmurilor universale, a “euritmiei” cosmice, opusa acelei sonoritati superficiale ce caracterizeaza “poezia lenesa” a “pastisului folcloric”. Astfel, aparitia laponei Enigel este subliniata de rima in “el” a carei sonoritate cristalina sugereaza lumea gheturilor din care porneste eroina: “Pe-acelasi timp traia cu el / Lapona mica, linistita / Cu piei, pe nume Enigel”. Dimpotriva, sonoritatea inchisa a vocalei u evoca locul tainic, misterios al umbrei unde isi are salasul Regele Crypto: “Prin aer ud, tot mai la sud, / Ea poposi pe muschiul crud”.
Imaginile oximoronice incifreaza si plasticizeaza in acelasi timp elementele cheie ale baladei: “Lampile de ghiata” ce vegheaza in iarna lumea nordului de unde pleaca Enigel reprezinta cei doi poli ce-i definesc existenta: gheata existentei de zi cu zi si lumina la care poporul sau aspira necontenit in visele sale privitoare la soarele binefacator.
Sensul initiatic al baladei, superior celui al unei povesti “pitoresti”, se releva in raspunsul pe care “lapona mica, linistita” il da celor trei chemari ispititoare ale “regelui ciupearca”, asemanatoare chemarilor magice ale Catalinei din Luceafarul eminescian. Ispita somnului si visului compensator, in umbra poien ii (si a gandului treaz) este o treapta initiatica pentru faptura umana ce-si urmeaza drumul spre soare. Prin rezistenta in fata ispitei, Enigel devine adevaratul erou al baladei, ce va parcurge etapele nuntii alchimice dincolo de cercul Venerei (al materiei reprezentate de Riga Crypto), de cercul disociativ al lui Mercur, “In camara Soarelui / Marelui / Nun si stea”, dupa cum este prezentat in Ritmuri pentru nuntile necesare.
Insa pentru faptura de umbra si huma a Rigai Crypto aceasta dorinta de a-si depasi conditia iesind in intampinarea Soarelui, pe urmele lui Enigel, devine o vina tragica, un hybris. Divinitatea solara, “mire si nun”, initiator pentru Enigel, pedepseste nemilos incercarea Regelui poienii de a-si depasi conditia: Crypto devine ciuperca “nebuna”, otravitoare. Pentru el sensul initiatic al ritualului este negativ, “sufletul-fantana” devine “otrava” iar roata solara, luminoasa s binefacatoare pentru Enigel, devine roata de foc ucigatoare pentru Riga Crypto.
“Sensul feminin al Luceafarului” este un reper integrat in procesul marii nunti cosmice prezente in Ritmuri pentru nuntile necesare, un ciclu poetic descinzand din “sfanta raza a Alexandriei”, patria ritualurilor ezoterice, ale mortii si renasterii, privita ca sursa a cunoasterii oculte in Grecia “pura ipoteza morala” evocata de opera barbiana.
Stilul acestei creatii este specific etapei Uvedenrodelor, cultivand o muzicalitate interioara a poeziei, ca expresie a ritmurilor universale, a “euritmiei” cosmice, opusa acelei sonoritati superficiale ce caracterizeaza “poezia lenesa” a “pastisului folcloric”. Astfel, aparitia laponei Enigel este subliniata de rima in “el” a carei sonoritate cristalina sugereaza lumea gheturilor din care porneste eroina: “Pe-acelasi timp traia cu el / Lapona mica, linistita / Cu piei, pe nume Enigel”. Dimpotriva, sonoritatea inchisa a vocalei u evoca locul tainic, misterios al umbrei unde isi are salasul Regele Crypto: “Prin aer ud, tot mai la sud, / Ea poposi pe muschiul crud”.
Imaginile oximoronice incifreaza si plasticizeaza in acelasi timp elementele cheie ale baladei: “Lampile de ghiata” ce vegheaza in iarna lumea nordului de unde pleaca Enigel reprezinta cei doi poli ce-i definesc existenta: gheata existentei de zi cu zi si lumina la care poporul sau aspira necontenit in visele sale privitoare la soarele binefacator.
Tag-uri: riga crypto si lapona enigel, ion barbu, poezie |
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 07 January '11
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :