FamousWhy
ROM
Biografii, Celebritati, Vedete Vacante de vis, Destinatii, Regiuni Articole, Referate, Comentarii Download programe software FamousWhy Lucruri faimoase Forum Submit Content
|


Referate


Statistics:
Visits: 1,870
Votes: 1
Fame Riser
          
Fame Rank
10
Fame Riser
create pool

Articole


Intreaba despre Recuperarea organismului dupa efortul sportiv

Tag-uri Populare


fotbal   efort   antrenament   muschi   antrenor   forta   performanta   manchester united   organism   exercitii   atacant   viteza   anglia   psihic   putere   medic   real madrid   corp   sanatate   intindere   articulatii   pregatire   premier league   mijlocas   accidente   diversitate   fotbalist   exercitiu   relaxare   alimentatie   fracturi   odihna   respiratie   precautie   medicamentatie   masaj  

All Tags

Famous Forum

 

Recuperarea organismului dupa efortul sportiv

 Q:   Intreaba despre Recuperarea organismului dupa efortul sportiv       
Recuperarea organismului dupa efortul sportiv Oboseala este o stare temporară de scădere a potenţialului funcţional al organismului, produsă de o activitate prelungită sau excesivă. Ea este determinată, în principal, de consumul sporit de energie şi este însoţită de senzaţii neplăcute, locale sau generale, obiective sau subiective.

În condiţii normale, în organismul uman există o stare de echilibru a mediului intern - starea de homeostazie, caracteristică vieţii, care nu se modifică nici în condiţiile depunerii unui efort moderat. Oboseala, ca efect al antrenamentului sportiv, produce o rupere a homeostaziei, o dereglare a echilibrului intern, prin modificarea proceselor biochimice, obligând organismul să se mobilizeze pentru restabilirea echilibrului.

În acest mod, organismul trece la o nouă etapă de adaptare, superioară celei anterioare, prin stimularea resurselor energetice, funcţionale şi psihice - premisă a creşterii performanţelor sportive.

Doar repetarea unor eforturi care produc oboseala provoacă apariţia fenomenelor de supracompensaţie şi, în final, adaptarea organismului la eforturi din ce în ce mai mari. Depăşirea, însă, a limitelor efortului şi, deci, a gradului de oboseală, poate produce, pe de altă parte, o stare de inhibiţie, caracterizată prin scăderea randamentului şi însoţită de o serie de fenomene obiective şi subiective neplăcute, stare denumită curent supraantrenament sau suprasolicitare.

Rezolvarea acestei aparente contradicţii, între programarea efortului în antrenamentul sportiv, astfel încât să genereze starea de oboseală ca unică modalitate de apariţie a supracompensării şi riscul instaurării oboselii excesive, revine antrenorului, în principal, şi specialiştilor din domeniul medical, în general.

Ea are la bază dozarea efortului şi utilizarea mijloacelor de dezobosire, de recuperare a organismului sportivilor după eforturile, depuse în antrenament. în primul rând, prin programarea corectă a volumului şi intensităţii efortului şi a duratei şi felului pauzelor dintre repetări şi dintre lecţiile de antrenament, în al doilea rând prin folosirea celor mai eficiente mijloace de recuperare după efort.

Producerea oboselii traversează două faze — latentă şi manifestă.

Faza latentă se manifestă prin scăderea gradului de coordonare a mişcărilor, lipsa de economicitate a acestora, scăderea reacţiei musculare, creşterea gradului de transpiraţie, accelerarea ritmului respirator etc. Ea este urmarea scăderii rezervelor energetice, în primul rând, din grupele musculare solicitate şi, apoi, din zonele de depozitare, acumularea de reziduri în muşchi (în primul rând de acid lactic), de bioxid de carbon în sânge, dereglarea echilibrului acido-bazic. Oboseala latentă dispare în cazul refacerii rezervelor energetice şi a eliminării rezidurilor aflate în organism, ea fiind forma de oboseală tipică antrenamentului sportiv.

Faza manifestă apare prin cumularea, în timp, a oboselii dintr-un sistem de lecţii şi este însoţită de o serie de manifestări obiective şi subiective: revenirea tardivă a funcţiilor organice după efort (valori ale pulsului şi tensiunii arteriale, ale ritmului respirator etc.), lipsa poftei de antrenament, senzaţii de somnolenţă, tonus muscular scăzut şi, în general, prin refuzul de a desfăşura activitatea în regimul planificat. Continuarea pregătirii în acelaşi regim produce o acumulare a oboselii care, în final, conduce la starea de supraantrenament.

Pentru evitarea instalării stării de suprasolicitare este absolut necesară cunoaşterea şi aplicarea, de către antrenor şi sportiv, a metodelor de dezobosire, de recuperare a organismului după eforturile de antrenament şi competiţie.

Pe parcursul lecţiei de antrenament, singura cale de recuperare după efort este acordarea corectă a pauzelor dintre repetări. Pe parcursul competiţiei, prin folosirea schimburilor de jucători în funcţie de regulamentul propriu fiecărei ramuri sportive, prin solicitarea timpilor de odihnă şi prin administrarea de glucoza, de lichide bogate în substanţe energizante şi de reechilibrare acido-bazică (ex. Gatorade).

Imediat după efort se pot folosi următoarele:
- duşul cald - care are nu numai rol igienic, ci şi pe acela de relaxare a musculaturii solicitate; masajul şi automasajul - care, corect aplicate, contribuie la eliminarea mai rapidă a acidului lactic acumulat în muşchi;

- oxigenarea - mai ales în cazul probelor sportive ce se desfăşoară în condiţiile datoriei mari de oxigen (eforturi preponderent anaerobe);

- reechilibrarea hidroelectrolitică şi acidobazică, prin administrarea de sucuri naturale, lactate, ceai sau apă minerală alcalină, completate (de la caz la caz) cu suc de lămâie, miere, glucoza etc;

- bazinul cu apă caldă, timp de 15-20 minute la cea. 40°C, urmat, de regulă, de masaj şi automasaj;

- sauna - programată de 1-2 ori pe săptămână, niciodată după efortul principal, ci după un antrenament uşor, de revenire, de obicei în ziua următoare concursului sau unei zile de antrenament dificile.

La domiciliu, sportivul poate utiliza, în funcţie de condiţii şi împrejurări, alte forme de recuperare, precum:

- baia prelungită în cadă, eventual cu adaos de sare de Bazna, tei, muşeţel etc;

- dieta alimentară - adecvată specificului efortului (hiperproteică, hipergiucidică etc), din care nu trebuie să lipsească produsele lactate, fructele şi sucurile naturale, vegetalele etc;

- relaxarea autogenă - efectuată sub îndrumarea specialistului sau individual, după însuşirea ei corectă de către sportiv,

- medicaţia de refacere — conţinând polivitamine, poliminerale, tablete energizante, susţinătoare de efort fiind special pentru funcţiile hepatice, tonice psihice etc, numai după prescripţiile medicului şi în strânsă legătură cu natura efortului probei sau ramurii sportive şi a perioadei de pregătire;

- odihna activă - mers, plimbări în aer liber (de preferinţă parcuri), lectură, alte sporturi (şah, biliard, etc);

- odihna pasivă - somnul, indispensabil vieţii şi, cu atât mai mult, refacerii după eforturile mari din antrenamente şi competiţii; durata somnului este variabilă, în funcţie de caracteristicile individuale ale sportivilor, trebuie să se desfăşoare în condiţii propice (întuneric, linişte, camere aerisite, temperaturi moderate); somnul asigură refacerea completă pe toate planurile (cardiorespirator, endocrinometabolic, neuromuscular şi neuropsihic).

Folosirea mijloacelor de recuperare după efort, în procesul de pregătire sportivă, se face totdeauna în sistem, nici una din variante neputând asigura, ea singură, revenirea rapidă şi totală a funcţiilor organismului la valorile dinaintea efortului şi, cu atât mai puţin, la valori superioare acestora. Combinaţia acestor mijloace, durata şi modul de folosire a lor, conţinutul dietei şi medicaţiei pre şi postefort se realizează sub stricta îndrumare a colectivului de specialişti, în funcţie de natura efortului de antrenament sau concurs, de specificul probei sau ramurii sportive respective şi de structura antrenamentului sportiv.

sursa imaginii - .freeschoolclipart.com


Tag-uri: odihna, sauna, masaj



Categorie: Sport  - ( Sport - Archiva)

Data Adaugarii: 03 October '10


Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :