Statistics:
Visits: 1,679 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Opinia lui Pompiliu Marcea referitoare la personajul Persida din romanul "Mara" al lui Ioan Slavici
Q: | Intreaba despre Opinia lui Pompiliu Marcea referitoare la personajul Persida din romanul "Mara" al lui Ioan Slavici |
Marcea apreciaza faptul ca suntem inclinati sa consideram ca personajul central al cartii nu este Mara, ci Persida, intrucat descrierea drumului Persidei retine in cea mai mare masura atentia cititorului, numarul de pagini consacrat ei depasind cu mult pe cel dedicat celorlalti eroi.
Persida este descrisa in evolutia caracterului ei, si acest fapt, mai ales, o trece inaintea mamei sale.
Inca de mica, Persida are personalitatea ei, Maica Aegidia o respecta, socotind-o ‘in afara si deasupra celorlalte fete’. Ea nu implinise nici saisprezece ani cand incepe sa-si impuna vointa si inca intr-o asemenea masura, incat nimeni si nimic n-o va impiedica sa renunte la sentimentele sale. Desi fiica respectuoasa si devotata mamei, Persida va face mereu numai ce va vrea ea.
La ince put portretul Persidei este sumar, incet insa, acesta se contureaza din consideratiile celor din jur, cu toata arta si frumusetea ei cuceritoare.
Persida provoaca un curent de senzualitate sanatoasa, care-i exprima vibrant feminitatea. Din momentul in care Persida apare ‘in lume’ si se indragosteste, ea ii pune in umbra pe toti ceilalti.
Marcea subliniaza faptul ca ea este cea care, in roman, sufera mai mult decat toti si invinge, prin vointa, luciditate, dragoste si o admirabila afectiune casnica, greutati de necrezut. Persida trece prin momente care ar fi putut-o infrange usor. Mara este in aceasta privinta doar un produs al mediului, stiind numai sa i se adapteze printr-o inteligenta practica, Persida fiind un personaj admirabil.
Caracterul Persidei nu paleste deloc pe parcursul cartii, fiecare moment adaugand noi laturi si nuante personalitatii ei, personajul fiind de o extrema densitate si de o substanta puternica. Bogatia ei sufleteasca se releva mai ales in dragostea ei pentru Natl. Dragostea Persidei e de un dramatism rascolitor, ca un sarpe care o framanta si-o chinuie, momente de inefabila multumire sufleteasca alternand si amestecandu-se cu anxietatea mistica.
Dragostea la eroii lui Slavici are o inedita profunzime, acorduri grave, eminesciene : o data cuprinsi de ea, tinerii parca se dezechilibreaza si ca in cazul eroticii eminesciene, voluptatea iubirii se asociaza cu durerea, dand acel ‘farmec dureros’. Cand o vede prima oara pe Persida, Natl ‘ramase uimit, cu inima inclestata, cu ochii oarecum impaienjeniti’, neavand insa adancimea si statornicia manifestate de Persida. Nimic n-o clinteste, nimic n-o inspaimanta pe Persida, ea fiind o fiinta integrala, un caracter, un om de virtute. Intelegem evident ca durabilitatea sentimentului presupune intensitatea lui.
In timp ce Natl incepe sa decada, devenind betiv si cartofor, Persida dovedeste admirabile calitati de sotie : harnica, chibzuita, gospodareste totul cu priceperea celui mai destoinic barbat, fiind in acelasi timp de o rara delicatete. In discutiile, adesea aprinse, pe care le avea cu Natl, pe care se trudea sa il aduca pe calea cea buna, Persida demonstreaza o superioritate absoluta, in stare sa clatine chiar blazarea absoluta a sotului.
Schimbarea spectaculoasa a unui om ca Natl intr-un sot de o afectivitate induiosatoare este posibila, dar trebuia demonstrata mai minutios si mai convingator. Slavici nu incearca insa sa demonstreze pentru ca el ilustreaza o idee metafizica religioasa: noul-nascut va ameliora prin simpla aparitie pacatul savarsit de batranul Hubar.
Persida si Natl sunt personajele care intra in alcatuirea conflictului, amestecat, prin manifestarile sale violente, fiind si Hubar cel batran. Hubar n-are insa, in general, substanta, individualitatea sa nu este rezultatul unor fapte de viata rascolitoare, care sa atinga zone sufletesti adanci.
Un personaj realizat este Trica. De mic, ca si sora sa, isi defineste o personalitate indiscutabila, fiind darz si incapatanat, trezind respectul si stima celor din jur. Desi ‘cam mototol si gura-casca’, umbland mereu murdar si neglijent, trezeste admiratie prin constiinciozitatea, corectitudinea si rabdarea pe care le depune in munca.
Umanismul romanului ‘Mara’ este una din virtutile sale fundamentale si sensurile adanci ale acestei opere sunt deosebit de edificatoare cu privire la personalitatea umana a lui Slavici. Destinul eroilor din roman se desfasoara pe un fundal social si etnic plin de viata si de culoare, descris si evocat cu o remarcabila stiinta a detaliului si in acelasi timp se integreaza in unitatea creia-i dau fiinta.
Persida este descrisa in evolutia caracterului ei, si acest fapt, mai ales, o trece inaintea mamei sale.
Inca de mica, Persida are personalitatea ei, Maica Aegidia o respecta, socotind-o ‘in afara si deasupra celorlalte fete’. Ea nu implinise nici saisprezece ani cand incepe sa-si impuna vointa si inca intr-o asemenea masura, incat nimeni si nimic n-o va impiedica sa renunte la sentimentele sale. Desi fiica respectuoasa si devotata mamei, Persida va face mereu numai ce va vrea ea.
La ince put portretul Persidei este sumar, incet insa, acesta se contureaza din consideratiile celor din jur, cu toata arta si frumusetea ei cuceritoare.
Persida provoaca un curent de senzualitate sanatoasa, care-i exprima vibrant feminitatea. Din momentul in care Persida apare ‘in lume’ si se indragosteste, ea ii pune in umbra pe toti ceilalti.
Marcea subliniaza faptul ca ea este cea care, in roman, sufera mai mult decat toti si invinge, prin vointa, luciditate, dragoste si o admirabila afectiune casnica, greutati de necrezut. Persida trece prin momente care ar fi putut-o infrange usor. Mara este in aceasta privinta doar un produs al mediului, stiind numai sa i se adapteze printr-o inteligenta practica, Persida fiind un personaj admirabil.
Caracterul Persidei nu paleste deloc pe parcursul cartii, fiecare moment adaugand noi laturi si nuante personalitatii ei, personajul fiind de o extrema densitate si de o substanta puternica. Bogatia ei sufleteasca se releva mai ales in dragostea ei pentru Natl. Dragostea Persidei e de un dramatism rascolitor, ca un sarpe care o framanta si-o chinuie, momente de inefabila multumire sufleteasca alternand si amestecandu-se cu anxietatea mistica.
Dragostea la eroii lui Slavici are o inedita profunzime, acorduri grave, eminesciene : o data cuprinsi de ea, tinerii parca se dezechilibreaza si ca in cazul eroticii eminesciene, voluptatea iubirii se asociaza cu durerea, dand acel ‘farmec dureros’. Cand o vede prima oara pe Persida, Natl ‘ramase uimit, cu inima inclestata, cu ochii oarecum impaienjeniti’, neavand insa adancimea si statornicia manifestate de Persida. Nimic n-o clinteste, nimic n-o inspaimanta pe Persida, ea fiind o fiinta integrala, un caracter, un om de virtute. Intelegem evident ca durabilitatea sentimentului presupune intensitatea lui.
In timp ce Natl incepe sa decada, devenind betiv si cartofor, Persida dovedeste admirabile calitati de sotie : harnica, chibzuita, gospodareste totul cu priceperea celui mai destoinic barbat, fiind in acelasi timp de o rara delicatete. In discutiile, adesea aprinse, pe care le avea cu Natl, pe care se trudea sa il aduca pe calea cea buna, Persida demonstreaza o superioritate absoluta, in stare sa clatine chiar blazarea absoluta a sotului.
Schimbarea spectaculoasa a unui om ca Natl intr-un sot de o afectivitate induiosatoare este posibila, dar trebuia demonstrata mai minutios si mai convingator. Slavici nu incearca insa sa demonstreze pentru ca el ilustreaza o idee metafizica religioasa: noul-nascut va ameliora prin simpla aparitie pacatul savarsit de batranul Hubar.
Persida si Natl sunt personajele care intra in alcatuirea conflictului, amestecat, prin manifestarile sale violente, fiind si Hubar cel batran. Hubar n-are insa, in general, substanta, individualitatea sa nu este rezultatul unor fapte de viata rascolitoare, care sa atinga zone sufletesti adanci.
Un personaj realizat este Trica. De mic, ca si sora sa, isi defineste o personalitate indiscutabila, fiind darz si incapatanat, trezind respectul si stima celor din jur. Desi ‘cam mototol si gura-casca’, umbland mereu murdar si neglijent, trezeste admiratie prin constiinciozitatea, corectitudinea si rabdarea pe care le depune in munca.
Umanismul romanului ‘Mara’ este una din virtutile sale fundamentale si sensurile adanci ale acestei opere sunt deosebit de edificatoare cu privire la personalitatea umana a lui Slavici. Destinul eroilor din roman se desfasoara pe un fundal social si etnic plin de viata si de culoare, descris si evocat cu o remarcabila stiinta a detaliului si in acelasi timp se integreaza in unitatea creia-i dau fiinta.
Tag-uri: mara, ioan slavici, persida |
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 14 April '09
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :