FamousWhy
ROM
Biografii, Celebritati, Vedete Vacante de vis, Destinatii, Regiuni Articole, Referate, Comentarii Download programe software FamousWhy Lucruri faimoase Forum Submit Content
|


Referate


Statistics:
Visits: 470
Votes: 0
Fame Riser
          
Fame Rank
N/A
Fame Riser
create pool

Articole


Intreaba despre Noile conditii ale luptei pentru independenta romana in a doua jumatate a secolului al XIX-lea

Tag-uri Populare


razboi   tara   domnie   regi   istorie   antichitate   drepturi   civilizatie   lupta   politica   intregire   voievod   romani   daci   unire   investigatie   crima   omor   otrava   personalitati   revolutie   egiptul antic   guvern   spionaj   contraspionaj   interese   referat   india   grecia   evul mediu   cultura   egipt   evrei   familie   relatii   opere  

All Tags

Famous Forum

 

Noile conditii ale luptei pentru independenta romana in a doua jumatate a secolului al XIX-lea

 Q:   Intreaba despre Noile conditii ale luptei pentru independenta romana in a doua jumatate a secolului al XIX-lea       
Noile conditii ale luptei pentru independenta romana in a doua jumatate a secolului al XIX-lea - cucerirea independenţei a fost ţelul major al românilor din toate provincule;
- metodele ce trebuiau folosite oscilau între război şi calea diplomatică;
- calea diplomatică era susţinută de liberalii moderaţi şi marii proprietari funciari;
- Vasile Boerescu şi Gh. Cantacuzino apreciau că războiul din 1870-1871 dintre Franţa şi Prusia putea oferi României statutul de neutralitate si independenţă sub garanţia marilor puteri;
- Lascăr Catargiu considera benefică o apropiere faţă de Germania,Austro-Ungaria şi Rusia;
- la 27 aprilie / 3 mai 1873, Carol I pune în discuţia guvernului problema independenţei de stat, legată în mod firesc de îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă, rezolvarea "chestiunii ţărăneşti" şi adoptarea de măsuri protecţioniste ;

Datorită politicii "prin noi înşine" legăturile cu Poarta erau aproape simbolice:
- lichidarea jurisdicţiei consulare;
- deschiderea primelor agenţii diplomatice în străinătate;
- încercarea de a pune bazele unui sistem naţional de credit;

In 1874 apare lucrarea lui Vasile Boerescu "Drepturile românilor bazate pe „tratate";
- 1871 şi 1876 România încheie convenţii comerciale telegrafice şi poştale cu: Serbia, Austro-Ungaria, Rusia, Franţa, Anglia, Italia;
- a participat la Expoziţia internaţională de la Viena; în 1875 se redeschide "problema orientală";
- 1876 Bulgaria, Serbia şi Muntenegru declară război Imperiului otoman;
- Rusia se pregătea să vină în ajutorul popoarelor balcanice;
- în România a activat un comitet revoluţionar bulgar ce a pregătit răscoala din 1876;
- România adoptă tactica expectativei şi neutralităţii;
- la 4 / 16 ianuarie 1876, Lascăr Catargiu adresa o notă diplomatică diplomaţilor români din străinătate în care se sublinia tactica neutralităţii şi a menţinerii independenţei;

Activitatea diplomatică se intensifică după 1876 odată cu formarea unui nou cabinet dintre reprezentanţii coaliţiei de la Mazar-Paşa şi în care portofoliul externelor era deţinut de Mihail Kogăniceanu:
- 16/28 iunie 1876 notă diplomatică în care se solicită recunoaşterea de către Europa a individualităţii statului român şi a numelui de România;
- prin notele diplomatice din 20 iulie / 1 august 1876 şi 24 iulie / 3 august 1876 guvernul român îşi manifestă solidaritatea faţă de poporul bulgar şi era gata să apere f runtaliile ţării;

La 24 iulie / 3 august s-a format un nou guvern condus de Ion C. Brătianu;

- criza orientală s-a agravat în 1876. în urma întâlnirii de la Reichstadt din 26 iunie / 8 iulie 1876 între Francisc Iosif şi Alexandra al II-lea s-a hotărât ca Austro-Ungaria să preia Bosnia şi Herţegovina, iar Rusia căpăta libertatea de acţiune în Balcani. S-a mai decis autonomia Bulgariei şi preluarea de către Serbia şi Muntenegru a unor teritorii care au aparţinut Porţii;

- Poarta consideră România, ca şi alte zone din Balcani, o provincie turcească;

- în 1876 la Livadia au avut loc convorbiri între o delegaţie română - Ion C. Brătianu, colonelul Gh. Slăniceanu, adjunctul lui Carol I - şi una rusă - ţarul Alexandru al II-lea, cancelarul Gorceacov şi Miliutin, ministrul de război -în care se aborda problema trecerii trupelor ruse în Balcani;

- discuţia este reluată în noiembrie 1876 la Bucureşti urmărindu-se semnarea unei înţelegeri;

- se încearcă o medieri a marilor puteri în conflictul balcanic şi prin conferinţele internaţionale de la Constantinopole (1876-1877) şi Londra(1877);

- noua Constituţie otomană din 1/13 decembrie 1876 menţiona România ca o "provincie privilegiată " a Imperiului;

- la 3 / 15 ianuarie 1877 la Budapesta s-a semnat o convenţie intre Rusia şi Austro Ungaria prin care, asigurându-se de neutralitatea Austro-Ungariei, Rusia avea mână liberă pentru războiul cu Turcia.


Tag-uri: lupta, drepturi, tara, regi, domnie



Categorie: Istorie si Civilizatie  - ( Istorie si Civilizatie - Archiva)

Data Adaugarii: 08 March '10


Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :