Statistics:
Visits: 1,127 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Noile conditii ale luptei pentru independenta romana in a doua jumatate a secolului al XIX-lea
Q: | Intreaba despre Noile conditii ale luptei pentru independenta romana in a doua jumatate a secolului al XIX-lea |
- cucerirea independenţei a fost ţelul major al românilor din toate provincule;
- metodele ce trebuiau folosite oscilau între război şi calea diplomatică;
- calea diplomatică era susţinută de liberalii moderaţi şi marii proprietari funciari;
- Vasile Boerescu şi Gh. Cantacuzino apreciau că războiul din 1870-1871 dintre Franţa şi Prusia putea oferi României statutul de neutralitate si independenţă sub garanţia marilor puteri;
- Lascăr Catargiu considera benefică o apropiere faţă de Germania,Austro-Ungaria şi Rusia;
- la 27 aprilie / 3 mai 1873, Carol I pune în discuţia guvernului problema independenţei de stat, legată în mod firesc de îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă, re zolvarea "chestiunii ţărăneşti" şi adoptarea de măsuri protecţioniste;
Datorită politicii "prin noi înşine" legăturile cu Poarta erau aproape simbolice:
- lichidarea jurisdicţiei consulare;
- deschiderea primelor agenţii diplomatice în străinătate;
- încercarea de a pune bazele unui sistem naţional de credit;
In 1874 apare lucrarea lui Vasile Boerescu "Drepturile românilor bazate pe „tratate";
- 1871 şi 1876 România încheie convenţii comerciale telegrafice şi poştale cu: Serbia, Austro-Ungaria, Rusia, Franţa, Anglia, Italia;
- a participat la Expoziţia internaţională de la Viena; în 1875 se redeschide "problema orientală";
- 1876 Bulgaria, Serbia şi Muntenegru declară război Imperiului otoman;
- Rusia se pregătea să vină în ajutorul popoarelor balcanice;
- în România a activat un comitet revoluţionar bulgar ce a pregătit răscoala din 1876;
- România adoptă tactica expectativei şi neutralităţii;
- la 4 / 16 ianuarie 1876, Lascăr Catargiu adresa o notă diplomatică diplomaţilor români din străinătate în care se sublinia tactica neutralităţii şi a menţinerii independenţei;
Activitatea diplomatică se intensifică după 1876 odată cu formarea unui nou cabinet dintre reprezentanţii coaliţiei de la Mazar-Paşa şi în care portofoliul externelor era deţinut de Mihail Kogăniceanu:
- 16/28 iunie 1876 notă diplomatică în care se solicită recunoaşterea de către Europa a individualităţii statului român şi a numelui de România;
- prin notele diplomatice din 20 iulie / 1 august 1876 şi 24 iulie / 3 august 1876 guvernul român îşi manifestă solidaritatea faţă de poporul bulgar şi era gata să apere f runtaliile ţării;
La 24 iulie / 3 august s-a format un nou guvern condus de Ion C. Brătianu;
- criza orientală s-a agravat în 1876. în urma întâlnirii de la Reichstadt din 26 iunie / 8 iulie 1876 între Francisc Iosif şi Alexandra al II-lea s-a hotărât ca Austro-Ungaria să preia Bosnia şi Herţegovina, iar Rusia căpăta libertatea de acţiune în Balcani. S-a mai decis autonomia Bulgariei şi preluarea de către Serbia şi Muntenegru a unor teritorii care au aparţinut Porţii;
- Poarta consideră România, ca şi alte zone din Balcani, o provincie turcească;
- în 1876 la Livadia au avut loc convorbiri între o delegaţie română - Ion C. Brătianu, colonelul Gh. Slăniceanu, adjunctul lui Carol I - şi una rusă - ţarul Alexandru al II-lea, cancelarul Gorceacov şi Miliutin, ministrul de război -în care se aborda problema trecerii trupelor ruse în Balcani;
- discuţia este reluată în noiembrie 1876 la Bucureşti urmărindu-se semnarea unei înţelegeri;
- se încearcă o medieri a marilor puteri în conflictul balcanic şi prin conferinţele internaţionale de la Constantinopole (1876-1877) şi Londra(1877);
- noua Constituţie otomană din 1/13 decembrie 1876 menţiona România ca o "provincie privilegiată " a Imperiului;
- la 3 / 15 ianuarie 1877 la Budapesta s-a semnat o convenţie intre Rusia şi Austro Ungaria prin care, asigurându-se de neutralitatea Austro-Ungariei, Rusia avea mână liberă pentru războiul cu Turcia.
- metodele ce trebuiau folosite oscilau între război şi calea diplomatică;
- calea diplomatică era susţinută de liberalii moderaţi şi marii proprietari funciari;
- Vasile Boerescu şi Gh. Cantacuzino apreciau că războiul din 1870-1871 dintre Franţa şi Prusia putea oferi României statutul de neutralitate si independenţă sub garanţia marilor puteri;
- Lascăr Catargiu considera benefică o apropiere faţă de Germania,Austro-Ungaria şi Rusia;
- la 27 aprilie / 3 mai 1873, Carol I pune în discuţia guvernului problema independenţei de stat, legată în mod firesc de îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă, re zolvarea "chestiunii ţărăneşti" şi adoptarea de măsuri protecţioniste;
Datorită politicii "prin noi înşine" legăturile cu Poarta erau aproape simbolice:
- lichidarea jurisdicţiei consulare;
- deschiderea primelor agenţii diplomatice în străinătate;
- încercarea de a pune bazele unui sistem naţional de credit;
In 1874 apare lucrarea lui Vasile Boerescu "Drepturile românilor bazate pe „tratate";
- 1871 şi 1876 România încheie convenţii comerciale telegrafice şi poştale cu: Serbia, Austro-Ungaria, Rusia, Franţa, Anglia, Italia;
- a participat la Expoziţia internaţională de la Viena; în 1875 se redeschide "problema orientală";
- 1876 Bulgaria, Serbia şi Muntenegru declară război Imperiului otoman;
- Rusia se pregătea să vină în ajutorul popoarelor balcanice;
- în România a activat un comitet revoluţionar bulgar ce a pregătit răscoala din 1876;
- România adoptă tactica expectativei şi neutralităţii;
- la 4 / 16 ianuarie 1876, Lascăr Catargiu adresa o notă diplomatică diplomaţilor români din străinătate în care se sublinia tactica neutralităţii şi a menţinerii independenţei;
Activitatea diplomatică se intensifică după 1876 odată cu formarea unui nou cabinet dintre reprezentanţii coaliţiei de la Mazar-Paşa şi în care portofoliul externelor era deţinut de Mihail Kogăniceanu:
- 16/28 iunie 1876 notă diplomatică în care se solicită recunoaşterea de către Europa a individualităţii statului român şi a numelui de România;
- prin notele diplomatice din 20 iulie / 1 august 1876 şi 24 iulie / 3 august 1876 guvernul român îşi manifestă solidaritatea faţă de poporul bulgar şi era gata să apere f runtaliile ţării;
La 24 iulie / 3 august s-a format un nou guvern condus de Ion C. Brătianu;
- criza orientală s-a agravat în 1876. în urma întâlnirii de la Reichstadt din 26 iunie / 8 iulie 1876 între Francisc Iosif şi Alexandra al II-lea s-a hotărât ca Austro-Ungaria să preia Bosnia şi Herţegovina, iar Rusia căpăta libertatea de acţiune în Balcani. S-a mai decis autonomia Bulgariei şi preluarea de către Serbia şi Muntenegru a unor teritorii care au aparţinut Porţii;
- Poarta consideră România, ca şi alte zone din Balcani, o provincie turcească;
- în 1876 la Livadia au avut loc convorbiri între o delegaţie română - Ion C. Brătianu, colonelul Gh. Slăniceanu, adjunctul lui Carol I - şi una rusă - ţarul Alexandru al II-lea, cancelarul Gorceacov şi Miliutin, ministrul de război -în care se aborda problema trecerii trupelor ruse în Balcani;
- discuţia este reluată în noiembrie 1876 la Bucureşti urmărindu-se semnarea unei înţelegeri;
- se încearcă o medieri a marilor puteri în conflictul balcanic şi prin conferinţele internaţionale de la Constantinopole (1876-1877) şi Londra(1877);
- noua Constituţie otomană din 1/13 decembrie 1876 menţiona România ca o "provincie privilegiată " a Imperiului;
- la 3 / 15 ianuarie 1877 la Budapesta s-a semnat o convenţie intre Rusia şi Austro Ungaria prin care, asigurându-se de neutralitatea Austro-Ungariei, Rusia avea mână liberă pentru războiul cu Turcia.
- Care au fost factorii si etapele romanizarii Daciei (8310 visits)
- Zeita Atena (7428 visits)
- Spartanii si modelul lor de educatie (5904 visits)
- Legenda regelui Arthur (5397 visits)
- Razboaiele ruso-austro-turce pe teritoriul Tarilor Romane si consecintele lor (5222 visits)
- Politica externa a lui Vlad Tepes (5134 visits)
- Personalitatile culturale ale perioadei interbelice (4812 visits)
- Cauzele revolutiei de la 1848-1849 (4710 visits)
- Tutankhamon, cel mai celebru faraon egiptean (4604 visits)
- Politica interna a lui Stefan cel Mare (4501 visits)
- Politica interna a lui Vlad Tepes (4460 visits)
- Ghilgames (4381 visits)
- Zeul Hermes (4375 visits)
- Familia in perioada medievala (4314 visits)
- Importanta Revolutiei Franceze (4054 visits)
- Mestesugurile si comertul intern in lumea romaneasca in secolele XIV si XV
- Razboaiele ruso-austro-turce pe teritoriul Tarilor Romane si consecintele lor
- Anahita
- Castigarea independentei Tarii Romanesti de catre Mihai Viteazul
- Problema nationala in Transilvania si Banatul aflate sub stapanire straina
- Problema nationala in Bucovina, Dobrogea si Basarabia aflate sub stapanire straina
- Activitatea " monstruoasei coalitii " si declinul domniei lui Cuza
- Rolul istoric al lui Alexandru loan Cuza
- Raporturile dintre Atena, Persia si Sparta in perioada posterioara pacii lui Antalcidas
- Marea Piramida, apogeul arhitecturii ehiptene
- Emanciparea Moldovei lui Stefan cel Mare de sub suzeranitatea Poloniei
- O caracterizare generala a secolului al XVI-lea
- Care era situatia internationala inainte de izbucnirea rascoalei conduse de Gheorghe Doja
- Mestesugurile si comertul intern in lumea romaneasca in secolele XIV si XV
- Razboaiele ruso-austro-turce pe teritoriul Tarilor Romane si consecintele lor
- Razboiul impotriva samnitilor purtat de romanii condusi de generalul Dentatus-partea 2
- Razboiul impotriva samnitilor purtat de romanii condusi de generalul Dentatus
- Sistemul tetarhic antic de conducere
- Constantinopol, capitala lui Constantin cel Mare
Categorie: Istorie si Civilizatie - ( Istorie si Civilizatie - Archiva)
Data Adaugarii: 08 March '10
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :