FamousWhy
ROM
Biografii, Celebritati, Vedete Vacante de vis, Destinatii, Regiuni Articole, Referate, Comentarii Download programe software FamousWhy Lucruri faimoase Forum Submit Content
|


Referate


Statistics:
Visits: 866
Votes: 0
Fame Riser
          
Fame Rank
N/A
Fame Riser
create pool

Articole


Intreaba despre Necesitatea scolarizarii etniei Rrome

Tag-uri Populare


educatie   scoala   familie   educare   societate   copii   integrare   democratie   elevi   gradinita   rromi   profesori   invatamant   incluziune   parinti   comportament   egalitate   prescolari   educatoare   dezvoltare   nevoi speciale   discriminare   comunitate   dizabilitati   moral-civica   minoritati   tigani   marginalizare   drepturi   formare   copii cu ces   personalitate   cultura   deficiente   libertate   violenta  

All Tags

Famous Forum

 

Necesitatea scolarizarii etniei Rrome

 Q:   Intreaba despre Necesitatea scolarizarii etniei Rrome       
Necesitatea scolarizarii etniei Rrome Necesitatea şcolarizării etniei rrome, ca treaptă obligatorie spre integrarea lor rasială şi culturală în spaţiul European, este resimţită stringent în toate ţările continentului puse în faţa unei realităţi cu o problematică destul de dificilă, ce poate perturba grav dinamica unei lumi a cărei opţiune esenţială este civilizaţia.
Problematica educaţiei copiilor rromi constituie una din provocările cu care se confruntă mediile social – economice şi culturale sau civice din România. Ea face parte din problematica mai largă, cea a copiilor aflaţi în situaţii de excluziune, de marginalizare din diferite motive, necesitând abordări nuanţate în funcţie de mai mulţi parametri specifici: mediul de rezidenţă, apartenenţa la un grup minoritar etnic, aparte nenţa la o grupare socială cu un status economic minimal, etc.

Marginalizarea reprezintă procesul de situare a indivizilor sau grupurilor pe o “poziţie sociala periferică” sau de “izolare” şi implică limitarea accesului la resursele economice, politice, educaţionale şi comunicaţionale ale colectivităţii. Din aceste perspective, marginalizarea se concretizează în plasarea indivizilor şi grupurilor sub nivelul minim acceptat din punct de vedere economic rezidenţial, ocupaţional, de educaţie şi instrucţie dar, şi printr-un deficit de posibilităţi de afirmare şi de participare la viaţa colectivităţii.

Grupurile marginale sunt, de regulă, compuse din săraci, şomeri, minorităţi etnice puternic discriminate, delicvenţi, handicapaţi sau persoane inadaptate.
Transformările din viaţa economică, inflaţia, şomajul, diferenţierea excesivă a veniturilor salariale, dar şi scăderea nivelului de trai, criza de locuinţe, etc., au dus la apariţia şi dezvoltarea fenomenului de marginalizare şi au creat o categorie de marginalizaţi ecomomic şi social.

Una dintre categoriile cele mai vulnerabile la costurile sociale ale tranziţiei a fost minoritatea rromă, deoarece ea se situa deja pe poziţii de risc crescut.
În perioada post decembristă rromii nu au reprezentat o minoritate etnică discriminată, deoarece nu li s-a dat dreptul de a reprezenta o minoritate etnică, liberă să-şi promoveze propriile tradiţii culturale, politica fiind de asimilare a acestora.

Odată cu liberalizarea şi democratizarea societăţii, a avut loc un proces de emancipare a diferitelor minorităţi etnice, religioase, etc., de conturare a identităţii acestora, dar, în acelaşi timp, şi de marginalizare a lor de către majoritate.
În condiţiile unei tranziţii îndelungate, a neajunsurilor socio-economice şi a derapajelor inerente unei democraţii în formare, neglijarea instituţionalizării şi legislaţia uneori discriminatorie, au dus la marginalizarea populaţiei de etnie rromă şi chiar a discriminării acesteia.

Copiii rromi constituie una dintre cele mai defavorizate categorii de copii şi au nevoie de mult sprijin pentru a depăşi situaţia în care se află. Sărăcia şi lipsurile familiilor rrome, prejudecăţile care persistă în mentalitatea populaţiei, inerţia unor părinţi rromi faţa de perspectivele pe care educaţia le oferă copilului, toate acestea contribuie la marginalizarea copiilor rromi, la limitarea accesului la şansele egale la care au dreptul toţi copiii. La nivel de ţară, în prezent, doar 20% dintre copiii rromi frecventează grădiniţa, pentru a se pregăti pentru şcoală, 20% nu sunt cuprinşi în nici o formă de învaţământ, 30% abandonează şcoala înainte de absolvirea ciclului gimnazial şi aproximativ 50% sunt analfabeţi sau semianalfabeţi. Aceste date statistice justifică necesitatea unor proiecte şi programe educative pentru integrarea şcolară a copiilor rromi.

Coordonatele de care trebuie să ţinem seama în procesul de şcolarizare a ţiganilor, atât de necesar, pornind de la specificul tradiţiei şi culturii lor, şi având ca obiectiv racordarea acestui sistem educaţional la valorile culturii şi civilizaţiei europene, sunt:

1. Organizarea tradiţională a ţiganilor în comunităţi închise (izolarea):
- Marginalizarea socială;
- Automarginalizarea;
- Existenţa prejudecăţilor de ordin cultural, rasial şi social;

2. Particularităţile antropologice rasiale ale populaţiilor ţigăneşti:
- Talentele rasiale native (inteligenţa speculativă, talentul artistic);

3. Manifestările de rasism ale comunităţii majoritare;

4. Specificul cultural ţigănesc:
- limba rromani;
- mentalitatea socio-culturală ţigănească;
- existenţa unei dualităţi morale a ţiganului;
- existenţa unui tip de religiozitate ţigănească;

5. Elemente specifice organizării actuale a lumii ţigăneşti:
- neomogenitatea, datorită originii şi itinerariului diferite, meseriile tradiţionale; modul de viaţă; gradul de integrare culturală.
- Migraţia ( internă şi externă );

6. Tradiţia negativă manifestată prin:
- inadaptabilitate;
- infracţionalitate;
- vendeta ţigănească.

Singura alternativă acceptabilă şi viabilă la problema marginalizării este o politică coerentă şi susţinută de prevenire a acesteia, pe de o parte, şi de integrare, pe de altă parte, deşi integrarea este un fenomen faţă de care majoritatea liderilor rromi au o reacţie adversă. Cauza este o înţelegere defectuoasă a ideii de integrare, percepută fragmentar, doar în dimensiunea sa coercitivă de asimilare. În realitate, integrarea reprezintă o relaţie, o interacţiune dinamică între sistemul care “se integrează” şi sistemul care “integrează”, iar rezultatul acestui proces este un echilibru funcţional al parţilor. Trebuie să ţinem însă seama că integrarea socială are patru dimensiuni fundamentale, şi anume: integrarea culturală, normativă, comunicaţională şi funcţională. Dacă ‘integrarea culturală” presupune coerenţa normelor şi valorilor unei culturi, “integrarea normativă”reprezintă măsură în care valorile grupului devin norme efective. Tocmai această exigenţă a majorităţii, de conformare a minorităţii la normele sale, este adesea percepută ca o tendinţă de asimilare.

Factorii care pot şi trebuie să aiba un rol decisiv în procesul de integrare funcţională a rromilor în societatea “interculturală” a mileniului III sunt: sistemul educaţional, mass-media, asistenţa socială, factorii de decizie la nivel guvernamental.

În procesul de integrare a copiilor rromi, şcoala are un rol fundamental, promovând educaţia interculturală. Obiectivul prioritar al educaţiei interculturale este promovarea capacităţii de convieţuire constructivă în contextul cultural şi social variat, îndepărtâd şi prevenind prejudecăţi din trecut sau chiar prezente.

Concluzionând, putem spune că o mare parte a populaţiei de etnie rromă, deci şi copiii acestora, suferă de procesul de marginalizare şi de aceea este nevoie de o strategie de intervenţie susţinută, care să se adreseze atât minorităţii marginalizate cât şi majorităţii, pentru formarea unei societăţi interculturale, de indivizi diferiţi dar egali, racordaţi la valorile generale ale umanităţii şi respectând un set comun de norme, dar în acelaşi timp, aflaţi într-un permanent schimb cultural şi spiritual.
Şcolarizarea copiilor de etnie rromă, presupune o abordare specială în care datele iniţiale ale acestei etnii pot constitui un punct de plecare pentru găsirea unei soluţii la problema integrării acestora.
Referinte :
1. C. Zamfir, E. Zamfir – Tiganii intre ignorare si ingrijorare, Ed. Alternative,
Bucuresti 1993;
2. C. Cucos, T.Cosma – Minoritari, marginali, Ed. Polirom, Iasi 1996;
3. S. Iosivescu, A. Rogojinaru – Parteneriat si dezvoltare scolara in comunitati cu rromi, Colectia “Sanse egale”, Ed. Corint, Bucuresti 2000;
4. V. Ionescu, G. Sarau, F. Stanciu – Ghid de practici pozitive pentru educatia copiilor rromi, Romani Criss 2003;
5. L. Ciolan – Pasi catre scoala interculturala, Ed. Corint, Bucuresti 2000;
6. L. Cherata – O realitate europeana, in revista Eurodidactica XXI, I.S.J.si C.C.D Dolj, 2003, pag. 58 – 60;
7. M.Ed.C. – parteneriatul strategic M.Ed.C – UNICEF in educatia copiilor rromi, Ed. Vanemonde, Bucuresti 2003.


Tag-uri: scolarizare, etnia rroma, tigani, educatie, integrare, marginalizare, societate



Categorie: Educatie  - ( Educatie - Archiva)

Data Adaugarii: 06 December '07


Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :