FamousWhy
ROM
Biografii, Celebritati, Vedete Vacante de vis, Destinatii, Regiuni Articole, Referate, Comentarii Download programe software FamousWhy Lucruri faimoase Forum Submit Content
|


Referate


Statistics:
Visits: 931
Votes: 0
Fame Riser
          
Fame Rank
N/A
Fame Riser
create pool

Articole


Intreaba despre Muschii plevi-trohanterieni

Tag-uri Populare


anatomie   oase   corp   muschi   picioare   brate   fier   aliaj   metal   otel   omor   otrava   investigatie   crima   hormoni   medicina   plamani   organism   sange   nas   cercetare   cultura   cunostinte   inspiratie   china   faringe   yang   yin   soare   energie   glande endocrine   secretie   reproducere   respiratie   tesuturi   aer  

All Tags

Famous Forum

 

Muschii plevi-trohanterieni

 Q:   Intreaba despre Muschii plevi-trohanterieni       
Muschii plevi-trohanterieni Sunt reprezentaţi de muşchi profunzi ai bazinului care unesc bazinul cu marele trohanter.
Ei sunt : piriform, pătratul lombelor, obturatorul intern, geamăn superior, geamăn inferior, obturatorul extern.
Antrenează femurul în rotaţie externă.

Muşchiul piriform

Se întinde de la fiţa anterioară a sacrului la trohanterul mare (faţa superioară) trecând prin scobitura ischiadică pe care o împarte într-un orificiu suprapiriform şi unul infrapiriform.
Acţiune : - considerând sacrul punct fix, antrenează femurul în rotaţie externă, abducţie şi flexie.
- considerând femurul punct fix, în contracţie bilaterală antrenează sacrul (şi implicit bazinul) anterior; este mişcarea de retroversie.

Muşchiul pătrat femural

Ia naştere pe faţa externă a isc hionului (tuberozitatea ischiadică), se orientează orizontal pentru a se termina pe creasta intertrohanteriana.
Acţiune : - considerând bazinul punct fix, realizează rotaţia externă a femurului;
- considerând femurul punct fix, în contracţie bilaterală realizează retroversia bazinului; în contracţie unilaterală realizează rotaţie internă a iliacului pe femur (amplitudine redusă).

Muşchiul obturator intern
Ia naştere pe faţa medială a membranei obturatoare şi se termină pe trohanterul mare trecând prin mica scobitură ischiadică. între marginea posterioară a coxalului şi acest muşchi se interpune o bursă seroasă.
Acţiune : - considerând iliacul punct fix, realizează rotaţia externă a femurului, flexia şi abducţia;
- considerând femurul punct fix, în contracţie bilaterală realizează retroversia bazinului; în contracţie unilaterală realizează rotaţia internă şi înclinarea laterală.

Muşchii gemeni inferior şi superior
Sunt sateliţi ai obturatorului intern având originea, unul pe spina ischiadică, iar altul pe tuberozitatea ischiadică şi se termină printr-un tendon comun cu al obturatorului intern pe trohanterul mare. Au aceeaşi acţiune ca şi obturatorul intern.

Muşchiul obturator extern

Se întinde de pe faţa externă a membranei obturatoare până la trohanterul mare trecând pe sub colul femural şi pe faţa posterioară a articulaţiei coxofemurale.
Acţiune : - considerând iliacul punct fix, antrenează femurul în rotaţie externă, flexie şi abducţie;
- considerând femurul punct fix, în contracţie bilaterală realizează anteversiunea bazinului; în contracţie unilaterală realizează rotaţia internă şi înclinarea laterală a iliacului.
Privind bazinul din profil se observă că obturatorul intern şi gemenii au o direcţie oblică în jos şi posterior; obturatorul extern are o direcţie oblică inferior şi anterior. Acţiunea lor sinergică va fi deci următoarea :
- considerând bazinul punct fix vor avea tendinţa de deplasare în jos a femurului faţă de bazin;
- considerând femurul punct fix vor avea tendinţa de a ridica bazinul faţă de femur. Se observă astfel că într-un mod sau altul acţiunea lor tinde să determine o desincronizare a părţii superioare a articulaţiei şoldului. Această acţiune, chiar minimă în amplitudine antrenează la nivelul articulaţiei o decompresiune importantă mai ales pentru suferinţele cartilaginoase. Au fost comparaţi din acest punct de vedere ca un hamac ce susţine bazinul pe femur.


Muşchiul psoas mare

Acest muşchi ia naştere pe vertebrele D12-L5 (un fascicul are originea pe procesele costiforme, iar altul pe feţele laterale ale corpurilor vertebrale prin arcade fibroase, traversând bazinul) şi se termină pe trohanterul mic. Are o direcţie oblică spre exterior.
La nivelul marginii anterioare a osului iliac există o bursă seroasă.
Acţiune : - considerând vertebrele punct fix determină flexia femurului şi parţial adducţia şi rotaţia externă. în contracţie unilaterală realizează înclinarea coloanei. Când ia punct fix pe femur determină flexia şi rotaţia de partea opusă.

Muşchiul iliac

Ia naştere în fosa iliacă pe care o căptuşeşte, coteşte peste marginea anterioară a coxalului şi se termină printr-un tendon pe trohantreul mic.
Acţiune: - dacă considerăm bazinul punct fix are acţiune identică cu psoasul;
- dacă considerăm femurul punct fix în contracţie bilaterală realizează anteversia bazinului.

Mulţi autori descriu muşchiul psoas şi iliac, ca fiind un muşchi unic din cauza terminaţiilor apropiate şi a acţiunii comune asupra femurului. Dar acţiunea lor prin inserţia superioră este foarte diferită, iliacul fiind un muşchi al bazinului, iar psoasul unul lombar.

Psoasul este un muşchi poliarticular (articulaţia coxofemurală şi articulaţia întervertebrală), iar iliacul este monoarticular (articulaţia coxofemurală).
Acţiunea de ansamblu este flexia coapsei pe pelvis sau a pelvisului pe coapsă după cum îşi ia punct fix sus sau jos.

Prin contracţie statică se fixează poziţia între cele două componente, împiedicând extensia. Când ia punct fix pe bazin şi coloană, devine indispensabil în locomoţie ducând coapsa membrului oscilant dinapoi înainte. Psoaul lucrează prin componenta de înălţime, ca muşchi de viteză şi amploare, iar iliacul prin componenta de forţă.
Lungimea psoasului este hotărâtoare pentru lungimea paşilor şi a săriturii.El poate ridica coapsa până la nivel abdominal (sinergiştii lui - dreptul femural, croitorul şi tensorul fasciei lata - pot face flexia numai până la orizontală).
Când ia punct fix pe femur iliopsoasul are în principal rol static, fiind un stabilizator al rectitudinii trunchiului (împiedică căderea înapoi a trunchiului şi pelvisului). Intervine în balansarea pelvisului în plan sagital (împreună cu antagoniştii lui - gluteul mare şi ischiocruralii).

Muşchiul gluteu mic

Ia naştere de pe fiţa gluteală a osului iliac, anterior de fesierul mijlociu şi se termină pe faţa anterioară a trohanterului mare.
Acţiunea sa este asemănătoare cu cea a fibrelor anterioare ale fesierului mijlociu. Dacă se consideră iliacul punct fix, se realizează flexia, abducţia şi rotaţia internă a femurului. Dacă se consideră femurul punct fix în contracţie bilaterală realizează anteversia bazinului; în contracţie unilaterală realizează înclinare laterală şi rotaţie externă.

Muşchiul gluteu mijlociu

la naştere pe faţa gluteală în porţiunea ei mijlocie printr-o inserţie în evantai; fibrele converg spre trohanterul mare şi se termină pe faţa sa externă.
Acţiune : - considerând iliacul punct fix realizează abducţia coapsei şi flexia (prin fibrele anterioare) şi extensia (prin fibrele posterioare).
- considerând femurul punct fix, în contracţie bilaterală antrenează bazinul în anteversie (faţa anterioară) sau retroversie (faţa posterioară). Acţiunea sa principală se observă în contracţie unilaterală când realizează înclinaţia laterală a bazinului.
In staţiune pe un picior stabilizează lateral bazinul împiedicându-1 să cadă de partea
opusă.

Muşchiul tensor al fasciei lata

Se insera superior pe spina iliacă anterosuperioară, şi se termină pe fascia lata care coapsei şi terminându-se pe tractul iliotibial.
Acţiune : considerând bazinul punct fix determină flexia, rotaţia internă şi abducţia coapsei. La nivelul genunchiului determină extensia gambei şi dacă acesta este fixat antrenează gamba în rotaţie externă. Considerând membrul inferior punct fix, în contracţie bilaterală determină anteversia bazinului; în contracţie unilaterală determină anteversie, înclinare laterală externă şi rotaţie externă.

Muşchiul fesier mare

Este unul din muşchii cei mai voluminoşi ai corpului. Este dispus în două plane: unul superficial şi altul profund. Ia naştere pe faţa posterioară a sacrului şi coccigelui şi pe fosa iliacă externă (porţiunea posterioară). Planul profund se termină pe buza externă a liniei asvre femurale (porţiunea superioară) iar planul superficial pe fascia lata.

Acţiunea planului profund

Considerând bazinul punct fix determină extensia coapsei, rotaţie externă şi parţial adducţie.
Considerând femurul punct fix, în contracţie bilaterală realizează retroversia bazinului; în contracţie unilaterală determină retroversia, rotaţiea internă şi înclinarea laterală.
Acţiunea planului superficial este studiată împreună cu deltoidul fesier.

Deltoidul fesier
Reprezintă un ansamblu format din planul superficial al fesierului mare posterior şi tensorul fasciei lata anterior.

Planul superficial al fesierului mare acţionând singur determină extensia, rotaţia externă şi abducţia coapsei. Tensorul fasciei lata acţionând singur determină flexia, rotaţie internă şi abducţia coapsei.

Când aceşti doi muşchi acţionează împreună pentru tensionarea fasciei lata realizează abducţia coapsei. Dacă femurul este punct fix realizează înclinarea laterală a bazinului. Participă împreună cu fesierul mijlociu la echilibrul în plan transversal al bazinului în sprijin pe un picior.

sursa imaginii http://home.bway.net


Tag-uri: oase, muschi, corp, anatomie, brate, picioare



Categorie: Stiinta si Tehnica  - ( Stiinta si Tehnica - Archiva)

Data Adaugarii: 31 January '10


Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :