FamousWhy
ROM
Biografii, Celebritati, Vedete Vacante de vis, Destinatii, Regiuni Articole, Referate, Comentarii Download programe software FamousWhy Lucruri faimoase Forum Submit Content
|


Referate


Statistics:
Visits: 632
Votes: 0
Fame Riser
          
Fame Rank
N/A
Fame Riser
create pool

Articole


Intreaba despre Lumea ateniana in timpul lui Clistene

Tag-uri Populare


cariera   actrita   istorie   antichitate   televiziune   model   muzica   personalitati   cantareata   viata   hollywood   relatie   celebritate   copilarie   filme   actor   moda   familie   teatru   vedeta   pasiune   evolutie   artist   succes   cantaret   bucuresti   artista   fotbalist   new york   prezentatoare   playboy   arta   talent   prezentator   designer   sport  

All Tags

Famous Forum

 

Lumea ateniana in timpul lui Clistene

 Q:   Intreaba despre Lumea ateniana in timpul lui Clistene       
Dacă în vechea organizaregreceasca, teritoriul era împărţit în philii gentilice care aveau un teritoriu continuu şi comunitate de cult, conduse de philobasilei, reforma lui Clistene împarte Attica în trei mari zone: Atena, zona costieră şi zona interioară. Placarea dintre zone este subimparţită în cate zece tritii; philia se constituie din trei tritii, cate una din fiecare zonă. novaţia lui Clistene, constand din organizarea philiilor cu teritoriu discontinuu, a dus la amestecarea populaţiei şi dezbinarea ginţilor (genos), ceea ce, implicit, a provocat slăbirea puterii eupatrizilor, membrii influenţi ai genosurilor.

O astfel de „lovitură de ciocan" asupra structurii gentilice attice nu putea fi aplicată fără menajamente. Prudenţa l-a făcut pe Clistene să menţină philiile gentilice conduse de philobasilei, dar numai ca asociaţii de cult. Pentru a nu slăbi, totuşi, noile philii şi acestea au fost sancţionate sacral prin denumirea lor (purtau nume ale eroilor mitologiei). Şi tritia a fost reorganizată prin împărţirea în deme, 100 în vremea lui Clistene, unitate de bază, economică, politică, administrativa, militară şi de cult, condusă de un demarh ales, care tinea la zi listele cu cetăţeni, prin adăugarea efebilor (majori la implinirea varstei de 20 de ani).

Cand au fost alcătuite listele temuţilor, Clistene a cerut înscrierea între cetăţeni si a metecilor (străini) şi liberţilor (sclavi eliberaţi), ceea ce a slabit în plus aristocraţia, consolidand democraţia. Clistene a marit numărul membrilor în Bule la 500, cate 50 de fiecare philie, aleşi însă de deme, colegiul arhonţilor fiind trecut pe un plan secundar. Cetăţenii puteau face parte din Bule cel mult de două ori în viaţă. Tot în deme erau aleşi membrii tribunalului Heliaia, iar toţi membrii demei făceau parte din Ecclesia, adunarea poporului, pe care Clistene a hotărat sa o convoace anual în vederea ostracizării, procedeu introdus tot de Clistene pentru a împiedica vreo eventuală răsturnare a democraţiei. Ostracismul (judecata cioburilor, de la ostracon= ciob de oală) consta în scrierea pe ostracon a numelui prigoanei care părea să ameninţe ordinea democratică.

Daca acest nume se regăsea pe 6 000 de cioburi, persoana era exilată pentru o perioadă de 10 ani, după care se putea reîntoarce, găsindu-şi averea intactă. în tot acest timp familia celui ostracizat nu suferea nici o persecuţie. Ecclesia se întrunea şi pentru alte pricini, chiar şi de peste 10 ori pe an, ea primind în sarcină judecarea vinilor de înaltă trădare, precum şi rolul de for suprem de decizie în problemele generale ale statului. Puterea Areopagului, vechiul tribunal si consiliu al eupatrizilor, a fost astfel redusă la chestiunile banale.

Pentru buna funcţionare a finanţelor, Clistene a întemeiat colegiul apodecţilor, format din cate un reprezentant al fiecărei philii. în vederea împiedicării arhontelui polemarh de a folosi în scop personal puterea ce decurgea din funcţia sa de comandant al armatei, Clistene a înfiinţat colegiul celor zece strategi, care se schimbau cu randul la comanda supremă şi erau aleşi anual. Legiuirile lui Clistene au avut un ecou negativ pe plan extern, starnind opoziţia cetăţilor unde dominau marii proprietari de pămanturi şi de sclavi. Confederaţia statelor din Pelopones, în frunte cu Sparta, aliată cu Beoţia, Chalcis şi Egina, şi-a trimis armatele asupra Atenei, părăsită do aliatul ei, Artaferne,satrapul Lydiei, deoarece atenienii nu au acceptat cererea acestuia de a se supune regelui persan. în 506 î.e.n., Atena este silită să facă faţă, deci, unui atac declanşat simultan din trei părţi: din sud peloponesiehii, care ocupară Eleusisul (oraş atic, celebru prin cultul zeiţei Demeter, legat de Atena prin „drumul sfant"); din vest beoţiemi, din nord - chalcidienii.

Trupele ateniene, care au ieşit în întampinarea peloponesienilor, n-au dat bătălia cu aceştia, deoarece armata condusă de spartani s-a destrămat: corintienii, simpatizanţi ai Atenei, părăsesc tabăra confederată, iar, în plus, al doilea rege spartan, Demarates, se declară împotriva politicii lui Cleomenes şi nu-l susţine pe campul de luptă. Clistene întoarce cu rapiditate trupele ateniene în contra beoţienilor, pe care-i spulberă, înving pe chalcidieni, ocupand chiar Cbalcisul. Pe terenurile confiscate sunt colonizaţi cleruhi atenieni (4 000); cleruhia, instituţie pusă la punct de Clistene, era colonie militară în ţări cucerite, colonie supusă metropolei, dar ai cărei membri rămaneau cetăţeni ai metropolei. Eginienii, însă, reuşesc o victorie şi distrug portul Phaleron. Situaţia militară se complică în urma sosirii lui Ilipias, chemat de Cleomenes, în tabăra confederată.

Şansa Atenei a stat în opoziţia confederaţilor la ideea reînscăunării lui Hipias, tiran crud, care instaurase în Atena, după complotul din 514 î.e.n., teroarea. Hipias este nevoit să părăsească din nou Attica, dar îşi trădează patria refugiindu-se la curtea lui Artaferne, apoi a lui Darius, devenind unul dintre sfătuitorii acestuia în primul război medic, în care şi piere. Refuzul lui Artaferne de a da curs cererii Atenei de a-l alunga pe Hipias este primul act de ostilitate între greci şi perşi. Reformele lui Clistene au triumfat astfel şi în faţa presiunilor externe, impunand în Atena ceea ce Solon începuse: democraţia. Este de remarcat faptul că aceste reforme au fost introduse în viaţa Atenei cu o rapiditate uimitoare: în numai cateva luni ale bogatului în evenimente an 506 î.e.n. Tot în acest an, Clistene dispare definitiv şi misterios din viaţa publică ateniană. Dispariţia sa este însoţită de o tăcere deplină, în scrierile anticilor neexistand nici o informaţie cu privire nu numai la soarta sa după această dată, ci şi în legătură chiar cu dispariţia propriu-zisă.


Tag-uri: istorie, antichitate, personalitati



Categorie: Celebritati  - ( Celebritati - Archiva)

Data Adaugarii: 31 October '10


Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :