Asistenţa conjugală constituie o altă strategie de intervenţie psihosocială profilactico-curativă şi formativ-educativă, care completează în mod necesar asistenţa medicală.

Ea se adresează cuplului în curs de acomodare la viaţa conjugală, precum şi cuplului aflat în dificultate (criza cuplului). în concepţia noastră, în acord şi cu alţi autori (M. Bergouignan, N. Petrilowitsch, G. M. Lemaire, Millery, Bannister, Balint, Eisler, Miller, Hersen, Framo), obiectivele acestui tip de intervenţie se referă la : evaluarea gradului de interacomodare şi interasimilare conjugală în cuplu, precum şi a compatibilităţilor-incompatibilităţilor între structurile de personalitate ale celor doi parteneri (în acest sens, se pot utiliza, alături de metode clinice, scal e de interapreciere şi teste de personalitate de tip chestionar şi proiective - testul culorilor Liischer, testul Szondi, testul Rorschach etc. - adaptate scopului investigativ, conducand la un psihodiagnostic conjugal) ; iniţierea cuplului în cunoaşterea şi autocunoaşterea comportamentului de rol marital exercitat şi reciproc expectat, conştientizarea deficitelor de interacomodare şi corecţia lor prin stimularea disponibilităţilor şi motivaţiilor readaptative : abilitarea cuplului cu noi modalităţi de comunicare şi interacţiune prin intermediul învăţării şi exersării în jocul de rol marital adaptativ cu scop formativ-educativ şi terapeutic ; depăşirea „crizei cuplului" prin dezvăluirea, analiza şi interpretarea resorturilor şi mecanismelor conflictuale latente şi manifeste, cu deblocarea eliberator-catharotică a tensiunilor şi frustraţiilor, urmată de orientarea şi remodelarea structurilor comportamentale conjugale şi a atitudinilor profamiliale.

In cazul cuplurilor cu o structură asimetrizată prin prezenţa unui membru cu tulburări psihice (nevrotice, psihopatice şi psihotice) sau al celor cu ambii membri prezentand deficite psihice, precum şi al celor cu tulburări sexuale şi psihosomatice, se adaptează demersul psi-hoterapeutic conjugal necesităţii de depăşire a simptomului (sau sindromului-ţintă) al cuplului, asociindu-se obligatoriu tehnici de psihoterapie individuală adecvate, pe fundal chimioterapeutic, după caz.

Principiile de bază ale asistenţei conjugale răman aceleaşi, indiferent de formula predominantă utilizată : consilierea conjugală (la cuplurile de normali „aflate în dificultate") sau terapia maritală (la cuplurile cu simptome disfuncţionale severe, conturînd adevărate crize perturbatorii atat în planul personalităţii partenerilor, cat şi în desfăşurarea vieţii cuplului ca întreg).

---

Tag-uri: familie, cuplu, societate, relatii

---

Categorie: Psihologie  - ( Psihologie - Archiva)

Data Adaugarii: 05 September '10

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---