FamousWhy
ROM
Biografii, Celebritati, Vedete Vacante de vis, Destinatii, Regiuni Articole, Referate, Comentarii Download programe software FamousWhy Lucruri faimoase Forum Submit Content
|


Referate


Statistics:
Visits: 1,082
Votes: 0
Fame Riser
          
Fame Rank
N/A
Fame Riser
create pool

Articole


Intreaba despre Fiziologia respiratiei

Tag-uri Populare


anatomie   oase   muschi   corp   picioare   brate   aliaj   otel   fier   metal   omor   crima   otrava   investigatie   hormoni   medicina   plamani   sange   nas   organism   cultura   cunostinte   cercetare   inspiratie   china   yang   soare   energie   aer   secretie   glande endocrine   tesuturi   reproducere   faringe   yin   respiratie  

All Tags

Famous Forum

 

Fiziologia respiratiei

 Q:   Intreaba despre Fiziologia respiratiei       
Fiziologia respiratiei ÃŽn mod normal se inspiră sau se expiră circa 500 cm3 aer numit aer respirator curent. Din această cantitate nu participă însă la schimburile respiratorii pulmonare decât circa 350 cm3. Restul de aproximativ 150 cm3 ocupă spaÅ£iul mort, adică traheea, bronhiile ÅŸi bronhiolele. în cazul unei inspiraÅ£ii forÅ£ate în continuarea uneia normale se poate inspira un plus de circa 1 500 cm3 aer, numit aer complimentar. în cazul unei expiraÅ£ii forÅ£ate în continuarea uneia normale se poate expira un plus de circa 1 500 cm3 aer de rezervă. Suma acestor valori reprezintă capacitatea vitală de aproximativ 3 500 cm3. Capacitatea vitală condiÅ£ionează activitatea fizică asigurând ventilaÅ£ia pulmonară ÅŸi variază à ®n raport cu vârsta, sexul, alÅ£i factori fiziologici ÅŸi diverse stări patologice, de unde necesitatea determinării ei.

La sfârşitul unei expiraţii. forţate, oricât de puternică ar fi aceasta, rămâne în plamâni o cantitate de circa 1 500 cm3 aer numit aer rezidual. Capacitatea vitală laolaltă cu aerul rezidual constituie capacitatea pulmonară care are deci o valoare de circa 5 000 cm3.

Debitul respirator reprezintă volumul de aer inspirat sau expirat într-un minut. El depinde de numărul respiraţiilor pe minut şi de amplitudinea mişcărilor respiratorii. Este mai mare la adulţi decât la copii, la bărbaţi faţă de femei şi creşte în timpul eforturilor fizice şi în cursul altor stări fiziologice şi în diferite stări patologice. în condiţii de repaus (16 respiraţii pe minut şi 500 cm3 aer respirator curent) este de 8 1, poate ajunge în cursul efortului la 80—1001/min, iar în mod forţat la 210 1/min (debitul respirator maximal).

Schimbul de gaze între sângele venos din capilarele perialveloare şi aerul care se găseşte în alveole este favorizat de structura alveolelor şi capilarelor şi de raporturile lor. Acesta se face pe seama unor procese fizice şi fizico-chimice ce alcătuiesc chimismul respirator şi este determinat de presiunea parţială diferită datorită concentraţiei diferite a aceluiaşi gaz în alveole faţă de cea din capilarele venoase. Presiunea parţială a oxigenului în alveole este de 100 mm Hg, iar în sângele venos de 37 mm Hg.

Presiunea parţială a bioxidului de carbon este în alveole de 40 mm Hg, iar în sângele venos de 46 mm Hg. Datorită diferenţelor de presiune parţială a gazelor din alveole şi din sângele venos, oxigenul difuzează din alveole în sângele venos al capilarelor perialveolare, iar bioxidul de carbon trece din capilare în alveole, de unde este eliminat în cursul expiraţiei. în cazul scăderii presiunii atmosferice, ca, de pildă, în cursul ascensiunii munţilor sau al zborurilor aviatice, cantităţile de oxigen care pătrund în sânge scad datorită scăderii presiunii sale parţiale din aer.

Oxigenarea ţesuturilor devine insuficientă şi se manifestă sub forma bolii de altitudine sau răului de munte. în cazul creşterii presiunii atmosferice ca, de pildă, în cursul muncii sub apă în chesoane, are loc o creştere, în special, a cantităţii de azot care se dizolvă în sânge drept efect a creşterii presiunii sale parţiale în aerul inspirat. Dacă are loc o decompresie bruscă (ridicarea rapidă deasupra apei), cantităţile de azot solvite în sânge se degajă brusc sub formă de bule gazoase care pot astupa vase sanguine ale organelor de importanţă vitală, cauzînd moartea.

Aerul inspirat conţine 20,97% oxigen, 0,03% bioxid de carbon şi 79% azot, iar cel expirat conţine 16—17% oxigen, 3—4% bioxid de carbon şi 79% azot. Analiza aerului expirat dă posibilitatea cunoaşterii cantităţii de oxigen consumată în respiraţie şi a celei de bioxid de carbon eliminată. Pe seama acestor cifre se calculează raportul numit cât respirator, Câtul respirator variază între 0,7—1, exprimând natura substanţelor metabolizate în funcţie de natura acestor substanţe variază şi echivalentul caloric al unui litru de oxigen. Asupra acestuia se pot deci obţine indicaţii în funcţie de câtul respirator . Cunoaşterea echivalentului caloric este necesară la determinarea cu precizie a valorii metabolismului energetic prin metoda schimburilor respiratorii .


sursa imaginii .freeschoolclipart.com


Tag-uri: aer, plamani, oxigen



Categorie: Stiinta si Tehnica  - ( Stiinta si Tehnica - Archiva)

Data Adaugarii: 21 October '08


Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :