„în faţa unui măgar încărcat cu aur se deschid porţile oricărei cetăţi", ar fi spus acesta, în cateva randuri. Oricum, chiar dacă n-a spus-o, Filip al II-lea, suveranul macedonean a cărui strălucire a făcut să pălească toate luminile Greciei vremii sale şi ar fi făcut-o şi după aceea, dacă un alt soare nu s-ar fi aprins asupra întregii lumi cunoscute grecilor: fiul său, Alexandru cel Mare, deci, dacă n-a spus-o, Filip a gandit-o. Pentru că defineşte eficienta diplomaţie a macedoneanului, cel puţin în cea mai mare parte a ei.

Talentul său diplomatic (in general, politic) a fost întrecut, poate, numai de talentul său militar. îmbinarea acestora, într-un om darz, curajos cand erl nevoie, alteori calculat şi precis în aprecierea realităţii, l-a făcut pe anticul Theotompos, în a sa „Istorie filipică", sa exclame: „Europa n-a mai cunoscut un bărbat ca Filip, feciol rul lui Amyntas". Născut în 382 î.e.n., Filip vine la carma Macedoniei (iniţial şi pentru puţină vreme ca regent pentru nepotul său, Amyntas al IV-lea, fiul fratelui său, Perdicas al III-lea, pe care-l înlătură, însă) în 359 î.e.n., avand, deci, 23 de ani.

Prin pregătirea sa, datorită şi unui stagiu teban, unde, ca ostatic între 368-365 î.e.n., a trăit cei mai importanţi ani pentru formarea sa, culturală şi militară (în epocă, Teba se afirma drept cea mai puternică cetate a Greciei era superior concetăţenilor săi, consideraţi, în Grecia, semibarbari . Chiar şi admiterea macedonenilor la jocurile olimpice s-a făcut, din această cauză, cu dificultăţi, îndepărtate numai de descendenţa din Heraclizi (urmaşi ai eroului legendar Heracles) pretinsă de familia regală a Argeazilor. Şi din punct de vedere social şi politic, Macedonia era considerată de greci înapoiată.

Baza socială a regatului, formă statală generată de stăpanirea teritoriului - ceea ce o deosebea şi pe acest plan de formula polisurilor helenice, oraşe-state de tip clasic - o constituiau cultivatorii liberi, posesori ai unor loturi agrare mici, deasupra cărora se aflau aristocraţii, ce stăpaneau pămanturi întinse. Sclavia era puţin răspandită, ea nefiind baza modului de producţie nici în sudul ţării, [unde, sub influenţa Greciei clasice, era ceva mai dezvoltată. însăşi regalitatea se manifestase relativ tarziu în Macedonia, prin afirmarea, mai cu seamă în secolul al Vl-lea, a Argeazilor, cu capitala la Aigai (Edesa)2

---

Tag-uri: istorie, antichitate, personalitati

---

Categorie: Celebritati  - ( Celebritati - Archiva)

Data Adaugarii: 03 November '10

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---