"Drumeţia te invata mai mult decât zece biblioteci la un loc". -Nicolae Iorga

"Cunoaşterea fiecărei forme ce compune relieful patriei, a inchegarii sale intr-o ampla frământare geologica, reprezintă nu numai un act de cultura pentru fiecare roman, dar si o sacra datorie". -Simion Mehedinţi

Drumeţia reprezintă forma de deplasare de scurta durata pe distante mici, pe jos care se desfăşoară in orizontul local. Importanta ei consta in aceea ca invatatorul dirijează observaţiile copiilor asupra comportamentelor mediului inconjurător, facandu-i sa urmărească cu interes poziţia, evoluţia si diversitatea sau specificul acestora, legaturile cauzale dintre ele.

Astfel aici, "la fata locului" elevul indrumat de invatator va trece treptat de la intuiţ ie empirica a lumii inconj urătoare pe care o vede de la naştere, la cea ştiinţifica pe care o observa, ca are o anumita dezvoltare si ordine in natura si societate.

Aceste activităţi didactice trebuie sa respecte etapele următoare:

• proiectarea si selectarea itinerariului de parcurs;
• precizarea obiectivelor;
• documentarea prealabila;
• desfăşurarea activităţii;
• incheierea prin evaluarea si valorificarea cunostiintelor acumulate.

Drumetia introductiva sau preliminară se organizează inainte sau la începutul unor teme sau capitole si urmăreşte pregătirea iniţiala a elevilor, trezirea interesului lor fata de conţinutul sau fondul de probleme ce urmează a fi studiate.

1. Se stabileşte mai intai traseul (itinerariul) care sa cuprindă numeroase elemente geografice de observat atât ale temei ce urmează a fi invatata (apele curgătoare si stătătoare), cat si a celei parcurse anterior de exemplu la formele de relief, pentru a fi recunoscute de elevi in scopul consolidării reprezentărilor si noţiunilor studiate. Exemplul se refera la râul Jiu din preajma localităţii Craiova, in partea de nord-vest a oraşului, in punctul de confluenta cu râul Amaradia, ultimul afluent al sau.

2. Ca obiective urmărite sunt: reactualizarea informaţiilor despre formele de relief: dealul (Dealurile Amaradiei din nordul oraşului), câmpia, luncile Amaradiei, mici dune de nisip si plaje in luncile celor doua râuri; obiective de ordin hidrografic. Tot in lunca Jiului se pot observa: bălti, mlaştini, ca prime forme de ape stătătoare cu vegetaţia corespunzătoare.

3. Desfăşurarea activităţii in drumeţie se face la sfârşit de săptămâna pentru a se avea suficient timp la dispoziţie si pentru a se imbina in mod plăcut activitatea de lucru cu cea de agrement, de recreere.

Se vor face popasuri in punctele reprezentative pentru a se recunoaşte formele de relief din preajma oraşului Craiova, se va explica copiilor circuitul apei in natura, noţiune de rau si parau si li se va cere copiilor sa observe ce fel de vegetaţie predomina in zona.

Drumeţia ne poate oferi informaţii importante despre vegetaţie deoarece la obiectul "Ştiinţe" avem nevoie la unele lecţii de o drumeţie făcuta in orizontul local pentru a putea observa mai îndeaproape vegetaţia, fauna exemplu fiind lecţiile "Componente observabile la plante" si "Componente observabile la animale", unde o drumeţie la marginea oraşului, pe un câmp ne va fi foarte folositoare.

Tot legat de obiectul "Ştiinţe", o drumeţie ar fi de folos inaintea predării lecţiei "Soarele-sursa de schimbări periodice in mediul inconjurator" deoarece elevii vor putea observa poziţia soarelui de-a lungul intregii zile si sar familiariza mai uşor cu punctele cardinale.

Observam ca pe langa obiectivele urmărite dobândim si alte cunostiinte legate si de alte obiecte de studiu in afara de geografie cum ar fi: Ştiinţe, Matematica, Geologie, Istorie. Legat de obiectul "Matematica" voi da un exemplu cu râul Amaradia. Pentru ca elevii sa-si insuseasca intr-un mod plăcut capitolul "Unităţi de măsura", in timpul drumeţiei le-am cerut sa facem măsurători privind adâncimea râului in diferite puncte: langa mal, in mijlocul râului cu ajutorul unor instrumente simple: o sfoara de care se leagă la un capăt o greutate (un cui metalic) si se coboară in apa pana atinge fundul râului. Apoi se rulează si se măsoară partea uda cu ajutorul unei rulete sau a unui metru de croitorie, aflandu-se adâncimea apei. Lăţimea albiei se măsoară tot cu o sfoara mai lunga in dreptul unui pod de către elevi sau daca adâncimea apei râului este mica si permite trecerea cu piciorul (in cazul Amaradiei, vara), măsurătoarea se face traversând râul.

Astfel, elevii vor imbina utilul cu placutul,adica isi vor insusi unităţile de măsurat lungimile, mai uşor dar se vor si distra, drumeţia putandu-se incheia cu un mic pescuit sportiv (daca este permis in acel moment), precizandu-se copiilor si speciile de peşti care trăiesc in apele calde de campiexrapul, carasul, platica, stiuca.

Evaluarea drumeţiei si valorificarea cunostiintelor acumulate, se va face in lecţiile de la clasa. Fondul de informaţie se va completa cu o serie de planşe, ilustraţii pentru a se trece apoi in ultima etapa la reprezentarea schematica.

Reconstituirea traseului drumeţiei cu reactualizarea elementelor observate a acţiunilor practice demonstrative realizate este obligatorie din partea invatatorului care conduce conversaţia cu elevii. Aceştia participanţi activi ai demersului didactic, isi amintesc cu plăcere de cele intreprinse, iar in sala de clasa vor putea face transferul de la reprezentarea reala din teren la cea abstracta, teoretica fondului de noţiuni cu care operează manualul si harta.

Evaluarea drumeţiei se poate face si prin fise de lucru, rebusuri, teste de intrebari si prin fise de evaluare intocmite de invatator. De menţionat este faptul ca drumeţia are un rol important in procesul instructiv-educativ al elevilor.
_{Sursa imaginii : freeschoolclipart.com}

---

Tag-uri: drumetie, evaluare, cunoastere, elev, invatator, obiective

---

Categorie: Educatie  - ( Educatie - Archiva)

Data Adaugarii: 16 January '08

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---