FamousWhy
ROM
Biografii, Celebritati, Vedete Vacante de vis, Destinatii, Regiuni Articole, Referate, Comentarii Download programe software FamousWhy Lucruri faimoase Forum Submit Content
|


Statistics:
Visits: 206
Votes: 0
Fame Riser
          
Fame Rank
N/A
Fame Riser
create pool

Articole


Intreaba despre Despre scoala ardeleana

Tag-uri Populare


comentariu   poezie   referat   istorie   antichitate   personalitati   roman   mihai eminescu   opera   camil petrescu   caracterizare   lucian blaga   mihail sadoveanu   enigma otiliei   george calinescu   literatura   o scrisoare pierduta   nuvela   rezumat   marin preda   ion luca caragiale   tudor arghezi   ioan slavici   liviu rebreanu   balada   pamant   geografie   ape   continent   poet   morometii   personaj   crima   otrava   omor   investigatie  

All Tags

Famous Forum

 

Despre scoala ardeleana

 Q:   Intreaba despre Despre scoala ardeleana       
Despre scoala ardeleana Ccoala ardeleana reprezinta manifestarea cea mai deplină a iluminismului românesc, mişcare ideologică şi culturală de la sfârşitul secolului al XVIII-lea şi începutul, secolului al XlX-lea din Transilvania, expresie a luptei românilor pentru drepturi egale cu celelalte naţionalităţi ale Imperiului habsburgic. Programul politic al mişcării este sintetizat în memoriul din 1791, Supplex Libellus Valachorum Transilvaniae, tipărit la Cluj şi la Iaşi de către Piuariu Molnar, principalul autor fiind Şincai.

Preluând esenţa iluminismului european (caracterul antifeudal şi antidespotic, spiritul raţionalist), reprezentanţii Şcolii Ardelene au aşezat la temelia programului lor de luptă principiile de egalitate şi libertate, de suveranitate a poporului, pe temeiul id eii dreptului natural şi al contractului social.

Cel dintâi nucleu iluminist - Şcoala Ardeleană - a fost pregătit de o suită de cărturari cu dragoste de neam şi limbă, care au stimulat dragostea pentru învăţătură, dorind educarea şi luminarea prin cultură a tu-turor românilor din Transilvania.

In formarea ideologiei şi a programului Şcolii Ardelene acţionează acelaşi fenomen al unităţii culturii româneşti peste graniţele politice. Spiritul Luminilor pătrunde printr-o largă activitate de susţinere a cărţii româneşti în slujba ridicării poporului şi a renaşterii patriei printr-o strălucită pleiadă de cărturari, printre care Chesarie de Râmnic, om de mare cultură (cunoştea latina, elina, neogreacă, slavona, dar şi franceza). El a organizat o vastă activitate de răspândire a cărţii pe tot cuprinsul pământului românesc, inclusiv în Transilvania, dovedindu-se un cărturar devotat neamului românesc.

In acelaşi timp, toţi cărturarii şi creatorii originali ai epocii participă la acţiunea de pătrundere a primelor versiuni româneşti din literatura occidentală modernă, semn al integrării şi al sincronizării cu marile valori europene, dar şi ca expresie a aspiraţiilor de libertate şi renaştere naţională.

Rădăcinile Şcolii Ardelene se află pe întregul teritoriu transilvan, prin cărturari ce au potenţat conştiinţa românească în vederea dobândirii unor drepturi şi a unui statut cultural, de la care poporul din Transilvania fusese exclus: Inocenţiu Micu, nepotul său Samuil şi Ioan Piuariu Molnar, Ioan Barac, Gheorghe Şincai, Petru Maior, Ioan Budai-Deleanu, Vasile Aaron, Vasile Popp, Radu Tempea, Gheorghe Lazăr, Paul Iorgovici, Constantin Diaconovici Loga, Dimitrie Ţichindeal, Damaschin Bojincă. Generaţia propriu-zisă a Şcolii Ardelene va da pe George Bariţiu, Simion Bărnuţiu, Timotei Cipariu, Andrei Mureşanu, A T. Laurian, Aron Pumnul.

Figura cea mai luminoasă şi proeminentă printre precursorii mişcării, creatorul premiselor a fost episcopul Ion Inocenţiu Micu-Clain, care a dat viaţă ideilor privitoare la originea romană şi la vechimea poporului român, continuitatea romanilor în Dacia, susţinând cu putere dreptul la învăţătură al românilor. El a cerut respectarea celei de-a doua diplome a împăratului Leupold, contestată şi blocată de Dieta Transilvană, diplomă prin care se promitea românilor uniţi cu Roma egalitatea în drepturi cu celelalte naţiuni.

El a avut un destin măreţ şi patetic prin luptă şi suferinţă (un exil de 24 de ani la Roma, până' la sfârşitul vieţii, în 1768).
Reprezentanţii Şcolii Ardelene: Samuil Micu, (nepotul episcopului I. Micu-Clain) 1745-l806, Gh. Şincai (1754-l816), Petru Maior (176l-l821) şi Ion Budai-Deleanu (1760-l820) au făcut toţi studii teologice, filosofice şi de drept canonic la Roma şi Viena, au fost minţi strălucite, erudiţi, savanţi de talie europeană, poligloţi.
Preluând şi valorificând ideile cronicarilor (Gr. Ureche, Miron Costin, Dimitrie Cantemir cu Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor), corifeii Şcolii Ardelene au formulat argumente privind problemele etnogenezei româneşti, cerând drepturi egale pentru români (vechimea, romanitatea, continuitatea).

Prin erudiţie şi diversitatea preocupărilor, cărturarii Şcolii Ardelene amintesc de Dimitrie Cantemir, cărturarul cu cea mai puternică influenţă asupra minţilor luminate de idealul naţional de peste munţi. In spiritul luminilor, ei au folosit scrieri cu caracter teologic, istoric, filologic şi literar, au iniţiat şi desfăşurat o amplă activitate culturală, de luminare şi formare a conştiinţelor prin cultură. Au înfiinţat şcoli în limba română, au scris manuale şcolare şi cărţi accesibile de popularizare a ştiinţei.

Pentru recunoaşterea românilor din Transilvania ca "naţiune" egală în drepturi cu celelalte, au fost aduse argumente privind originea latină a limbii şi a poporului român, continuitatea şi unitatea sa etnică. Activitatea lor ştiinţifică a avut un puternic caracter polemic.

Lucrări istorice: Samuil Micu: Istoria şi lucrurile şi întâmplările românilor; Gh. Şincai: Hronica românilor şi a mai multor neamuri. Adevăratul istoric al Şcolii Ardelene, "Nicolae Iorga al veacului al XVIII-lea", Gh. Şincai a alcătuit cea dintâi colecţie de documente pri-vinu istoria românilor, în 26 de volume rămase în manuscris. Hronica lui Şincai este "cel mai complex edificiu de erudiţie al istoriografiei româneşti până la opera lui N. Iorga, monumentul' istoriografiei Şcolii Ardelene." (G. Ivaşcu) Hronica lui Şincai este pentru opera ştiinţifică a mişcării Şcolii Ardelene ceea ce Ţiganiada este pentru beletristică, unul din piscurile cele mai înalte" (ibidem); Petru Maior: Istoria pentru începutul românilor în Dachia, carte de căpătâi pentru generaţia paşoptistă, creatoarea României moderne, cea mai influentă dintre toate scrierile Şcolii Ardelene (Buda, 1812).

Lucrări filologice: Samuil Micu şi Gh. Şincai: Elementa linguae daco-romanae sive valachicae, tipărită în 1780, prima gramatică a limbii române, scrisă în latineşte pentru a fi accesibilă tuturor savanţilor vremii. Ion Budai-Deleanu, Fundamenta grammatices, linguae romanicae şi Temeiurile gramaticii româneşti, apreciată drept prima gramatică modernă a limbii române; Samuil Micu, Carte de rogacioni, 1779, în româneşte cu litere latine; Petru Maior: Disertaţie pentru începutul limbii române ş i Dialog pentru începutul limbii române între nepot si unchi; Lexiconul de la Buda, primul dicţionar ai limbii române - S. Micu, P. Maior şi alţii (dicţionar etimologic), 1825,
Trebuie semnalat faptul că acţiunea de răspândire a ştiinţei de carte în Transilvania s-a împletit cu opera de fundamentare a învăţământului din Moldova şi Ţara Românească şi de introducere a limbii române în şcoală. Prin eforturile acestor minţi luminate şi iubitoare ale neamului românesc s-a realizat fundamentarea teoretică în demonstrarea originii latine a limbii române, s-au pus bazele lingvisticii româneşti. Samuil Micu şi urmaşul său, Cipariu, continuat de Hasdeu, au devenit ctitorii filologiei române moderne.

In scrierea limbii române, Şcoala Ardeleană a susţinut introducerea alfabetului latin, în locul celui chirilic. In privinţa gramaticii, Şcoala Ardeleană a realizat primele studii privind structura gramaticală a limbii române, deschizând calea unor cercetări care vor reuşi să înlăture exagerările şi denaturările latiniste: scriitorii paşoptişti V. Alecsandri, Al. Russo şi Titu Maiorescu. Reprezentanţii Şcolii Ardelene au contribuit şi la crearea unui limbaj filozofic românesc, mai ales S. Micu, care traduce şi adaptează lucrările lui Fr. Chr. Baumeister (Logica, învăţătura metafizică, Legile firei, Etică şi Politică sau filozofia cea lucrătoare). Budai-Deleanu creează, prin traducerea Codului Civil şi a Codului Penal, terminologia juridică românească.

Prin Ţiganiada, Ion Budai-Deleanu este cel dintâi mare poet român de talie europeană, care a dat literaturii române singura epopee terminată, prima creaţie modernă după modele clasice şi occidentale, sinteză a ideilor iluministe ale epocii, folosind pentru întâia oară în literatura română o mare varietate metrică, cu mult peste ce se găseşte în poezia contemporană lui.

"Budai Deleanu - spune G Călinescu - este un om cu desăvârşire occidental, fără a pierde nimic din spiritul ţăranului ardelean. O simplă ochire prin opera şi notele lui încredinţează că avea o conştiinţă a literaturilor clasice, apoi a celei italiene, de bună seamă a literaturilor germană, franceză, poate engleză (cita pe Milton şi pe istoricul Gib-bon). (...) Budai este singurul dintre latinişti care se dedică frivolităţilor artei".
Prin activitatea ştiinţifică şi literară a Şcolii Ardelene s-a făcut trecerea de la "tradiţia slavo-bizantină, atotputernică prin biserică şi feudalitate, la un alt ideal: clădirea unei culturi româneşti de esenţă latină" (George Ivaşcu).

Ecoul activităţii Şcolii Ardelene s-a întins în toate provinciile româneşti, realizându-se comuniunea spirituală a cărturarilor cu cele mai luminate minţi ale epocii paşoptiste: I. H. Rădulescu, Gh. Asachi, M. Kogălniceanu, G. Bariţiu, N. Bălcescu şi, mai târziu cu Vasile Pârvan, Nicolae Iorga. Se constituia astfel prima etapă de modernizare a culturii noastre, parte integrantă a iluminismului european.


Tag-uri: scoala ardeleana, iluminism



Categorie: Referate  - ( Referate - Archiva)

Data Adaugarii: 18 February '11


Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :