FamousWhy
ROM
Biografii, Celebritati, Vedete Vacante de vis, Destinatii, Regiuni Articole, Referate, Comentarii Download programe software FamousWhy Lucruri faimoase Forum Submit Content
|


Referate


Statistics:
Visits: 672
Votes: 0
Fame Riser
          
Fame Rank
N/A
Fame Riser
create pool

Articole


Intreaba despre Cuceririle lui Alexandru cel Mare

Tag-uri Populare


cariera   actrita   istorie   antichitate   televiziune   model   muzica   personalitati   cantareata   viata   hollywood   relatie   celebritate   copilarie   filme   actor   moda   familie   teatru   vedeta   pasiune   evolutie   artist   succes   cantaret   bucuresti   artista   fotbalist   new york   prezentatoare   playboy   arta   talent   prezentator   designer   sport  

All Tags

Famous Forum

 

Cuceririle lui Alexandru cel Mare

 Q:   Intreaba despre Cuceririle lui Alexandru cel Mare       
In noiembrie 332 î.e.n., cand ajunse în Egipt, satrapul Mazakes nu-i opuse rezistenţă, toate cetăţile (în primul rand Memphisul) şi vistieria fiindu-i predate de bună voie. Diplomat iscusit, Alexandru inaugura în Egipt faimoasa politică asiatică, conform căreia macedoneanul se va purta, în toate teritoriile cucerite, ca şi cum ar fi reprezentat puterea legitimă. Astfel, aduse ofrande zeului egiptean Amon, preoţii acestuia declarandu-l fiu al zeului, punandu-l, deci, în legitimitatea dinastică, moştenitor firesc şi continuator al faraonilor. Pentru a întări şi mai mult ideea de stabilitate în stăpanirea asupra Egiptului, Alexandru, care iernă acolo (332/331 î.e.n.), întemeie oraşul Alexandria. (Aşezat într-o poziţie favorabilă, între lacul Mareotis şi mar e, în dreptul insulei Pharos, controlînd, deci, ruta sudică a Medi-teranei Orientale şi întreaga navigaţie angajată în Delta Nilului, oraşul şi-a cucerit repede locul de centru al comerţului şi, puţin mai tarziu, al culturii şi artelor din lumea elenistică)

Ultima bătălie cu Darius avu loc la 1 octombrie 331 î.e.n., după un marş al macedoneanului început primăvara, care-l duse din Egipt în Palestina şi Femeia, apoi în Mesopotamia pană în Asiria, în apropierea anticei ei capitale, Ninive, lingă Gaugamela. A fost una dintre cele mai mari bătălii ale antichităţii, Darius dispunand, după unele afirmaţii din epocă, de circa un milion de soldaţi. Oricum, disproporţia dintre combatanţi era atat de mare, încat numai aripa inconştienţei, care atinge uneori o minte genială, l-ar fi putut face pe Alexandru să primească lupta. A şi făcut-o. Intr-o manieră care, cu toate succesele excelentei cavalerii asiatice a lui Darius pe flancul stang macedonean, spulberă fără speranţă centrul frontului persan, izbit şi destrămat de atacurile combinate ale hetairilor şi falangei macedonene, conduse de însuşi Alexandru, varful atacului. Victoria de la Gaugamela, celelalte victorii ale macedoneanului, care tranşaseră în favoarea grecilor chestiunea stăpanirii imensului imperiu al Ahemenizilor, avură un profund ecou în epocă. Eshine, conducătorul fostei partide pro-macedonene din Atena, afirma, pe bună dreptate, că „Noi trăim o perioadă excepţională a istoriei mondiale". Prezentul îi dădea dreptate după cum, fără să ştie, i-o va da mai ales viitorul.

Urmărirea lui Darius, din nou fugar, dar, de astă dată, fără a mai avea putere şi bani (toate tezaurele imperiale căzuseră în mana grecilor, inclusiv cel din Persepolis, care valora 120 000 de talanţi, adică peste trei milioane kilograme aur), fu chestiune de timp. Alexandru o transformă, însă, în punct de plecare pentru o nouă expediţie: cea din India1. Refugiat în Media , apoi în regiunea muntoasă din Hyrcania (sudul Mării Caspice), Darius al III-lea este ucis de satrapul Bessos, al Bactriei. În iulie 330 î.e.n.; acesta se proclamă „mare rege", luand nume ahemenid; Artaxerxes al IV-lea. Alexandru, continuand politica inaugurată în Egipt, rezervă funeralii imperiale pentru Darius al III-lea, tot aşa cum ar fi făcut-o un Ahemenid, un vrednic şi legitim urmaş al regelui dispărut, iar pentru ucigaşul acestuia, „uzurpator" cum îl tratase Alexandru, pedeapsa regicizilor - executarea în chinuri (329 î.e.n.).

Fără a cunoaşte dificultăţile rutei estice, dar avand spatele asigurat (inclusiv în turbulenta Grecie, unde, în 331 î.e.n., la Megalopolis, Antipatros învinse răscoala Spartei lui Agis), Alexandru păşeşte, prin Porţile Caspice, într-o lume diferită, în care populaţia, în general membri liberi ai unor comunităţi bazate pe democraţia militară, opune o rezistenţă serioasă, de cele mai multe ori de tipul gherilei, oştirii macedoneanului. Fură parcurse, astfel, Parţia, Bactria, Sogdiana. înaintand în Sogdiana, spre nord-est pe valea Iaxartesului (Sar-Daria), Muxainlru întemeie cea mai estică Alexandrie (Eschata) ca punct de sprijin pentru stăpanirea Sogdianei, unde triburile ngeţilor şi alte populaţii, sub conducerea lui Spitamenes, se războiră îndelung cu Alexandru.

Caştigul acestuia, în tot Iranul estic şi în Asia Centrală dealtfel, a fost asigurat de păstrarea fermă, prin mijlocirea unor garnizoane macedonene, a principalelor cetăţi, fapt care permitea macedoneanului să ţină deschise şi oarecum în siguranţă prinicipalele drumuri militare şi comerciale. Pe această îndelungată rută se desăvarşi concepţia politică care l-a condus pe Alexandru în stăpanirea uriaşului imperiu în curs de formare.


Tag-uri: istorie, antichitate, personalitati



Categorie: Celebritati  - ( Celebritati - Archiva)

Data Adaugarii: 05 April '12


Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :