Statistics:
Visits: 2,545 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Comentariul poeziei Testament de Tudor Arghezi pornind de la versurile 'Nu-ti voi lasa drept bunuri, dupa moarte; Decat un nume adunat pe-o carte'
Q: | Intreaba despre Comentariul poeziei Testament de Tudor Arghezi pornind de la versurile 'Nu-ti voi lasa drept bunuri, dupa moarte; Decat un nume adunat pe-o carte' |
Poema preliminara a volumului de debut Cuvinte potrivite (1927) este o ars poetica iri care se enunta conceptia argheziana asupra artei si menirii poetului: prin creatie, poetul se incadreaza in marea devenire universala, intru nemoarte; arta -se realizeaza cu migala si truda de artizan; estetica uratului; rolul purificator al poeziei.
Testament se incadreaza in sirul manifestelor poetice, alaturi de: Epigonii de M. Eminescu, Poetul de G. Cosbuc, Rugaciune de O. Goga, Eu nu strivesc corola de minuni a lumii de L. Blaga, Joc secund de I. Barbu.
Cele doua versuri initiale au un rol bine determinat in poem, aici fiind rezumat continutul testamentului propriu-zis; restul versurilor (cuprinzand o. motivare morala si o reconstituire a travaliului poetic) sunt adiacente continutului juridic .
Introduse printr-o negatie, versurile mentionate delimiteaza neinsemnatele bunuri materiale (care i-ar ramane fiului, dupa moartea poetului), de adevarata avutie spirituala care va dainui mereu. De mare rezonanta este termenul "adunat” sugerand truda unei vieti intregi.
inca din primele doua versuri se sugereaza ideea curgerii generatiilor , asemenea raului heraclitic;. urmasilor sai, poetul le lasa "o carte" (opera) asa cum strabunii ne-au lasat textele sacre:
"Nu-tivoi lasa drept bunuri, dupa moarte,
Decat un nume adunat pe-o carte".
a) "Cartea" este "o treapta' in marea "trecere" universala, un moment al progresului inceput in adancurile timpului originar, cand cei dintai strabuni s-au ivit din golul preexistentei.
Si cum "strabunii", "batranii" si "bunii" s-au inscris in ritualul generatiilor savasite din viata, "cartea" este Opera prin care poetul isi castiga un loc in infinitul timpului.
b) "Cartea" este un "hrisov" al innobilarii prin munca; ea consfinteste nu doar o evolutie (de la "sapa' si "brazda", la "condeV si "calimara"), ci si ispasirea blestemului biblic ("Sudoarea muncii sutelor de ani") transmis si poetului care-si asterne, cu truda si migala, in "mii de saptamani, cuvintele.
Proiectati urieseste pe fundalul timpului, strabunii indeplinesc o functie demiurgica.
c) "Cartea" este alcatuita din "cuvinte potrivite" — decantate din graiul aspru al truditorilor gliei, un grai simplu si frust ca si Muma-Pamant; sintagma "cuvinte-potrivite" mai inseamna cuvinte aranjate cu truda si migala, poetul fiind un artizan.
d) "Cartea" este rezultat al sublimarii uratului ("bube", "mucegaiuri", "noroi") si al transformarii lui in frumos, in inalta arta:
"Facui din zdrente, muguri si coroane " (...)
"Din bube, mucegaiuri si noroi.
Iscat-am frumuseti si preturi noi" (estetica uratului). "
e) "Cartea" reprezinta convertirea "durerii” adunate in "vecii" fara nume, in creatie artistica ce izbaveste si purifica; este o imbinare sublima intre "slova de foc" si "slova faurita", o intoarcere la primul element anterior facerii lumii: cuvantul.
Testament se incadreaza in sirul manifestelor poetice, alaturi de: Epigonii de M. Eminescu, Poetul de G. Cosbuc, Rugaciune de O. Goga, Eu nu strivesc corola de minuni a lumii de L. Blaga, Joc secund de I. Barbu.
Cele doua versuri initiale au un rol bine determinat in poem, aici fiind rezumat continutul testamentului propriu-zis; restul versurilor (cuprinzand o. motivare morala si o reconstituire a travaliului poetic) sunt adiacente continutului juridic .
Introduse printr-o negatie, versurile mentionate delimiteaza neinsemnatele bunuri materiale (care i-ar ramane fiului, dupa moartea poetului), de adevarata avutie spirituala care va dainui mereu. De mare rezonanta este termenul "adunat” sugerand truda unei vieti intregi.
inca din primele doua versuri se sugereaza ideea curgerii generatiilor , asemenea raului heraclitic;. urmasilor sai, poetul le lasa "o carte" (opera) asa cum strabunii ne-au lasat textele sacre:
"Nu-tivoi lasa drept bunuri, dupa moarte,
Decat un nume adunat pe-o carte".
a) "Cartea" este "o treapta' in marea "trecere" universala, un moment al progresului inceput in adancurile timpului originar, cand cei dintai strabuni s-au ivit din golul preexistentei.
Si cum "strabunii", "batranii" si "bunii" s-au inscris in ritualul generatiilor savasite din viata, "cartea" este Opera prin care poetul isi castiga un loc in infinitul timpului.
b) "Cartea" este un "hrisov" al innobilarii prin munca; ea consfinteste nu doar o evolutie (de la "sapa' si "brazda", la "condeV si "calimara"), ci si ispasirea blestemului biblic ("Sudoarea muncii sutelor de ani") transmis si poetului care-si asterne, cu truda si migala, in "mii de saptamani, cuvintele.
Proiectati urieseste pe fundalul timpului, strabunii indeplinesc o functie demiurgica.
c) "Cartea" este alcatuita din "cuvinte potrivite" — decantate din graiul aspru al truditorilor gliei, un grai simplu si frust ca si Muma-Pamant; sintagma "cuvinte-potrivite" mai inseamna cuvinte aranjate cu truda si migala, poetul fiind un artizan.
d) "Cartea" este rezultat al sublimarii uratului ("bube", "mucegaiuri", "noroi") si al transformarii lui in frumos, in inalta arta:
"Facui din zdrente, muguri si coroane " (...)
"Din bube, mucegaiuri si noroi.
Iscat-am frumuseti si preturi noi" (estetica uratului). "
e) "Cartea" reprezinta convertirea "durerii” adunate in "vecii" fara nume, in creatie artistica ce izbaveste si purifica; este o imbinare sublima intre "slova de foc" si "slova faurita", o intoarcere la primul element anterior facerii lumii: cuvantul.
Tag-uri: testament, tudor arghezi, comentariu |
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 18 January '11
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :