FamousWhy
ROM
Biografii, Celebritati, Vedete Vacante de vis, Destinatii, Regiuni Articole, Referate, Comentarii Download programe software FamousWhy Lucruri faimoase Forum Submit Content
|


Referate


Statistics:
Visits: 1,829
Votes: 0
Fame Riser
          
Fame Rank
N/A
Fame Riser
create pool

Articole


Intreaba despre Comentariul poeziei Memento mori scrisa de Mihai Eminescu - prima parte

Tag-uri Populare


comentariu   poezie   referat   istorie   antichitate   personalitati   roman   mihai eminescu   opera   camil petrescu   caracterizare   lucian blaga   mihail sadoveanu   enigma otiliei   george calinescu   literatura   o scrisoare pierduta   nuvela   rezumat   marin preda   ion luca caragiale   tudor arghezi   ioan slavici   liviu rebreanu   balada   pamant   continent   ape   geografie   poet   morometii   omor   investigatie   personaj   crima   otrava  

All Tags

Famous Forum

 

Comentariul poeziei Memento mori scrisa de Mihai Eminescu - prima parte

 Q:   Intreaba despre Comentariul poeziei Memento mori scrisa de Mihai Eminescu - prima parte       
Comentariul poeziei Memento mori scrisa de Mihai Eminescu - prima parte Datat 1872 si tiparit de Ilarie Chendi in Preludii (Ed. Minerva, Institut de Arte Grafice si Editura, Bucuresti, 1903), Memento mori urma sa mai cuprinda Egipetul si imparat si proletar. Poemul se pastreaza in doua versiuni: Panorama desertaciunilor (336 versuri, neterminata) si Memento mori (1302 versuri). Titlurile asupra carora a mai oscilat poetul sunt Tempora mutantur, Vanitas vanitatum vanitas, Skepsis, Cugetari. La 1 octombrie 1872, Eminescu publica in “Convorbiri literare” episodul Egipetul, pe care-l citise cu o luna mai devreme la “Junimea”.

Pe urmele preromanticilor care atasau temei istoriei motivul ruinelor ce prilejuiesc meditatia, preluand modelul Legendei secolelor a lui Hugo, Eminescu devine mai ales in Memento mori un poet de anvergura, expunand pe spatii largi spectacolul civilizatiilor, dar cu un mesaj mai adanc decat acela al zadarniciei trecerii. Poemul este o panorama a desertaciunilor” in sensul “cresterii si descresterii” aderentei miturilor, sub pretextul “vietii ca vis” si al fortunei labilis - intemeiata filosofic de Heraclit (panta rei) si cultivata in lirica lui Horatiu si Ovidiu, reformulata in Evul Mediu de Ecleziast sub forma: “Desertaciunea desertaciunilor, toate sunt desertaciune”. Cu Schopenhauer ideea se nuanteaza ca dialectica a lumii materiale in devenire, a carei existenta obiectiva se reduce insa la vointa de a fi.

Ideea rasariturilor si apusurilor succesive, perpetue, se concretizeaza, ca si in Scrisoarea I, intr-o imagine complexa, aparent pesimista. Nasterea zeilor, amurgul lor (mit la care poetul trimite intr-o nota pe marginea manuscrisului) si incremenirea Ideii, degradarea ei sunt elementele-cheie ale imaginilor simbolice din poem, supuse mitului Apocalipsei.

Opozitia dintre “lumea cea aievea” si “lumea inchipuirii” sustine un concept. Atitudinea eminesciana nu se suprapune celei romantice in genere, caci, dincolo de temeiurile filosofice amintite si de “explicatia” referitoare la lumea reala si, respectiv, la cea visata (antiteza eroziune, instrainare vs. libertatea gandirii), poemul pune accent asupra renasterii, a sirului continuu de ipostaze ale lumilor in proiect.

Memento mori e cunoscut ca poemul nasterii si mortii civilizatiilor ce se succeda adesea spre un scop necunoscut. Ceea ce impinge lumile in fiinta e insa gandirea; ea tinde sa modeleze natura dupa tipare proprii. In acest sir intra in scena istoriei civilizatia primitiva, apoi cea babiloniana, cea egipteana, palestiniana, greaca, romana, dacica, Revolutia Franceza (moartea lui Napoleon).


Tag-uri: comentariu, poezie, memento mori, poet, poem



Categorie: Referate  - ( Referate - Archiva)

Data Adaugarii: 05 January '11


Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :