împăratul roman Vespasian (69-79 d.Chr.), găsind visteria goală, după domnia lui Nero şi a urmaşilor acestuia, nu s-a dat în lături de la nici un mijloc pentru a strânge bani. Printre taxele pe care le-a pus, a fost şi una asupra closetelor publice (de aici şi numele de vespasiene dat acestor toalete).

într-o zi, fiul său Titus "(viitorul împărat) i-a spus că poporul râde şi bârfeşte, fiindcă se scot bani dintr-o asemenea sursă. Vespasian i-a pus o monedă sub nas, zicându-i: „Non olet" (nu miroase), adică: „Uite, banul n-are miros!"

Vorba a prins şi a fost întrebuinţată spre a-i ironiza pe cei care folosesc, fără scrupule, chiar cele mai urâte mijloace pentru a câştiga bani. Cunoscutul dramaturg englez Bernard Shaw, satirizând asemenea oameni şi metode, şi-a intitulat o piesă: Banul n-are miros. Iar marele scrfitor francez Balzac spunea că Parisului i-ar conveni „această axiomă a lui Vespasian!"

în satira XTV, versul 204, Iuvenal exprimă critic o părere asemănătoare: Lucri bonus est odor ex re qualibet („Câştigul, de oriunde ar veni, are miros plăcut").

---

Tag-uri: expresie, romani, bani

---

Categorie: Ce Inseamna  - ( Ce Inseamna - Archiva)

Data Adaugarii: 11 April '12

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---