Eereditatea este insusire de a da prin inmultire descendenti asemanatori. Stiinta care se ocupa de problemele de ereditate se cheama genetica. De peste un veac, de cand calugarul morav Mendel a formulat in mod empiric legile, care ii poarta numele, cu privire la transmiterea caracterelor ereditare, oamenii s-au straduit sa gaseasca explicatia acestui fenomen biologic.

Dar numai in anii din urma s-a putut dezvalui in mare masura esenta acestor procese care au loc in intimitatea celulelor. Descoperirea recenta a „codului" genetic, a acestui. „limbaj cifrat" inscris in structura chimica a moleculelor, prin care se transmit ansusirile ereditare de la celula-mama la celula fiica, a insemnat un pas hotarator in cunoasterea esentei ereditatii.

Inca de mult a atras atentia faptu l ca unele particularitati individuale se mostenesc cu o frecventa si persistenta mai crescuta de cat altele. Asa de pilda, culoarea ochilor, a parului si a pielii, particularitatile amprentelor dactiloscopice, dimensiunile distantelor dintre ochi sau inaltimea jumatatii superioare a fetei se mostenesc intr-un grad mai frecvent decat latimea umerilor sau a talpii piciorului, greutatea corporala care tin in mai mare masura de factorii de mediu.

Cauzele si legile mostenirii unor caractere gasesc explicatia la ora actuala in teoria cromozomiala a ereditatii. Dupa aceasta teorie, in cromozomii celulelor sexuale sunt incluse insusirile ereditare ale organismului.

Un important rol in transmiterea caracterelor de la parinti la urmasi il joaca acizii nucleici, substante foarte complexe, care se gasesc atat in nucleu, cat si in protoplasma celulelor vii.

Dupa cunostintele pe care le avem astazi, formarea acizilor nucleici din protoplasma celulelor (numiti si ribonucleici prescurtat ARN), depinde de acizii nucleici (cunoscuti sub denumirea de acizi dezoxiribonucleici - prescurtat ADN.).

In cazul procesului genetic, ADN detine, de fapt, rolul esential in transmiterea caracterelor ereditare. La randul lor, acizii nucleici din protoplasma (ARN) sunt cei care dirijeaza procesul de inmultire a albuminelor sau proteinelor - substante esentiale in alcatuirea materiei vii.

Dar mai intai trebuie aratat ca acizii nucleici sunt capabili sa-si creeze copii intrutotul asemanatoare cu ei insisi. Numai cu aceasta conditie ei pot ramane pastratorii tiparului sau ai „matricei" caracteristice pentru fiecare individ, pentru fiecare specie.

Sinteza ADN-ului nu se efectueaza daca nu exista un model pentru produsul nou furnizat de produsul vechi. Trebuie deci sa existe un fragment de ADN care sa serveasca drept matrice pentru sinteza unui nou ADN. In felul acesta, ADN apare ca un purtator al tipicului, al caracterelor care se transmit de la o generatie la alta.

Trebuie insa spus ca acest tipic sau, cum se mai spune, aceasta informatie genetica nu se transmite invariabil si fara modificari. Cu fiecare generatie, informatia genetica se modifica o data cu structura ADN-ului, bineanteles ca nu in intregime, ci numai in anumite portiuni, in general nu prea intinse; in felul acesta pot aparea insusiri noi sau dispar altele vechi.

Transmiterea modelului „tiparului" de la nucleu la protoplasma se face cu ajutorul unor ARN plecati din nucleu si numiti de aceea acizi ribonucleici informationali care sunt emisi pe masura nevoilor.

S-a putut dovedi prin mijloace foarte ingenioase ca acesti acizi ribonucleici informationali conduc sinteza proteinelor care alcatuiesc materia vie din organism.

Problema transmiterii ereditare a unor caractere are o mare importanta in medicina, caci se refera si la problema mostenirii unor boli. Din grupa bolilor ereditare fac parte numai acele afectiuni al caror caracter se fixeaza in cromozomii celulelor sexuate, ca de pilda:
polidactilia (inmultirea numarului de degete de la mana sau picior), acromatopsia sau daltonismul (incapacitatea de a deosebi culorile), scaderea capacitatii sangelui de a coagula (hemofilie), unele forme de debilitate mintala.

In unele cazuri (tipul dominant de ereditate), prezenta bolii la unul din parinti duce la nasterea de copii bolnavi, chiar din prima generatie; in alte cazuri (ereditate de tip recesiv) parintii sunt aparent sanatosi, dar apar boli la copii, nepoti, stranepoti.

Bolile ereditare care se transmit in acest fel se manifesta adesea numai la barbati; femeile desi sunt purtatoare ale bolii nu se imbolnavesc, dar transmit boala numai la jumatate din baietii lor. Fiii barbatilor bolnavi raman sanatosi, fiicele insa, desi nu prezinta manifestari de boala, joaca rolul de transmitator al bolii ereditare, adica in urma casatoriei cu barbati sanatosi vor naste baieti care sa prezinte hemofilie, daltonism, atrofia nervului optic sau alt tip de boala ereditara.

---

Tag-uri: ereditate, inmultire, genetica

---

Categorie: Sanatate  - ( Sanatate - Archiva)

Data Adaugarii: 06 April '09

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---