FamousWhy
ROM
Biografii, Celebritati, Vedete Vacante de vis, Destinatii, Regiuni Articole, Referate, Comentarii Download programe software FamousWhy Lucruri faimoase Forum Submit Content
|


Referate


Statistics:
Visits: 993
Votes: 0
Fame Riser
          
Fame Rank
N/A
Fame Riser
create pool

Articole


Intreaba despre Care sunt materialele si ustensilele e care avem nevoie pentru a croseta si tricota

Tag-uri Populare


ingrijire   ata   frumusete   sanatate   haine   andrele   croseta   material   cusaturi   ac   alimentatie   copii   tricotaj   tinerete   ten   imbracaminte   familie   cosmetice   par   crestere   gust   stil   tratament   femei   hidratare   sarcina   machiaj   piele   fata   ruj   creme   fat   cuplu   relatie   epilare   masaj  

All Tags

Famous Forum

 

Care sunt materialele si ustensilele e care avem nevoie pentru a croseta si tricota

 Q:   Intreaba despre Care sunt materialele si ustensilele e care avem nevoie pentru a croseta si tricota       
Materiale

Tricotul sau împletitura se poate realiza din fire de origine animală (lană sau mătase), de origine vegetală (bumbac, in, canepă etc.), fire obţinute pe cale chimică (artificiale sau sintetice), simple sau în amestec (naturale cu sintetice etc.), întinse sau buclate, divers colorate, într-o singură culoare, în degradeuri sau în combinaţii de culori.

Este ştiut că unele fire, în general cele de lană, prin spălări repetate, se strang, îşi micşorează volumul. Pentru a preîntampina surprizele neplăcute la purtatul tricoturilor, este bine să se cunoască înainte de începerea lucrului, natura firului folosit.

In comerţ firele se livrează sub formă de sculuri, de cele mai multe ori, şi mai rar sub formă de bobine. înainte de a începe lucrul , sculurile vor fi făcute ghem. La depanarea sculurilor în ghem, firul nu se va strange exagerat, ci se va lăsa lejer mai ales cel de lană sau de mohair, pentru ca să nu-şi piardă din calitatea sa de a fi elastic, pufos.

Un ghem moale şi pufos se obţine dacă în timpul depănatului, firul se va trece peste degetul arătător şi mijlociu al mainii care ţine ghemul, iar după fiecare meşă, (cută), degetele se vor trage de sub fire şi se vor aşeza în direcţie inversă pe ghem, deci sub următoarea meşă ce se va forma în continuare.

Firele vechi, rezultate de la un tricot depăşit de modă, cu părţi uzate, sau de la un tricot al copilului care i-a rămas mic, înainte de a fi din nou întrebuinţate se fac scul. Operaţia se execută pe spătarul unui scaun cu laturi drepte, pe vartelniţă sau răşchitor.

Capătul firului de la sfarşit se leagă înconjurînd sculul pe direcţie transversală, astfel încat legătura, făcută puţin mai stransă, să fie evidentă atunci cand sculul va trebui făcut ghem. In acelei scop, deci pentru a nu se încurca firele scululi, acesta se mai leagă în alte 3—4 locuri, cu capatul din acelaşi fir sau cu panglică îngustă, alba pentru ca atunci cand sculul va fi spălat, culoarea firului de legătură să nu poată pătrunde în culoarea firului din scul. în general, firele de lană se spală prin presare, în apă călduţă, care va avea aceeaşi temperatură de la prima pană la ultima apă, cu adaos de detergent lichid. Apa fierbinte sau schimbarea temperaturii ape — chiar şi cea de la limpezit — în timpul spălatului, face ca firul să-şi piardă din supleţe. După spălare, sculurile se limpezesc foarte bine cu apă la aceeaşi temperatură, adăugandu-se în ultima o lingură de bicarbonat. După spălare, sculurile nu se storc, ci aşa ude cum sunt, se atarnă pentru uscat. Pentru ca firele să rămană netede, pufoase, mai ales cele care provin din tricoturi] deşirate, se aşază la uscat suspendate pe un suport. Greutatea apei care se scurge ajută la întinderea firelor. Prinderea unei greutăţi la partea de jos a sculului pus la uscat asigură descreţirea, întinderea firului, pentru a-l face mai bun în retricotarea următoare.

Ustensile de bază. Cele mai importante ustensile pentru tricotat sunt andrelele care pot fi din: lemn, aluminiu, material plastic. Ca formă acestea pot fi: ascuţite la un capăt, iar la celălalt capăt terminate cu un bumb, care se folosesc la tricotarea părţilor de tricot sau a obiectelor drepte cum sunt: fulare, eşarfe, bluze, pulovere etc.; andrele ascuţite la ambele capete şi mai scurte si de regulă de 20 cm. Ele se folosesc la tricotarea obiectelor tubulare, ciorapi, mănuşi, jambiere, şosete; andrele circulare care sunt formate din două segmente de metal acoperite cu o peliculă de material plastic sau pur şi simplu din plastic foarte rigid, care au dimensiunea de 10—12 cm. Acestea sunt ascuţite la un capăt iar la celălalt sunt unite printr-o sudură specială cu un fir mai gros de material plastic, maleabil. Sunt andrelele cele mai bune care se folosesc la tricotarea obiectelor circulare, a fustelor şi puloverelor, a rochiilor fără cusătură, pantalonilor, pelerinelor, bluzelor etc.

Andrelele ideale, cu care se poate realiza o împletitură uniformă cu contextură egală şi care să nu agate firul, trebuie să fie bine polizate, complet netede, cu varful bine lustruit, iar ca mărime (în diametru), să fie potrivite firului cu care se lucrează.
Grosimea andrelelor porneşte de la 1,5 mm pană la 7—8 mm în diametru. Mai recent, andrelele din lemn, folosite în realizarea tricoturilor groase au diametre chiar de peste 9—10 mm.

Pentru a alege andrelele cele mai indicate grosimi ale firului cu care se lucrează, se străpunge o hartie cu andreaua. Prin orificiul format şi din aceeaşi direcţie se introduce firul de tricotat. Dacă acesta nu trece înseamnă că andreaua este prea mică şi se va înlocui cu alta cu un număr mai mare după caz, sau invers. Respectarea acestei indicaţii îşi are rostul său în realizarea de tricoturi frumoase. Astfel, dacă un fir subţire se tricotează pe andrele groase, rezultă o împletitură rară care se va deforma şi invers, dacă se lucrează cu andrele subţiri un fir prea gros, lucrătura iese stransă şi bătută, iar tricotul îşi pierde din supleţea sa. Croşeta se utilizează la remanierea ochiurilor pierdute în lucru, la întărirea marginilor unor tricoturi, la formarea unor garnituri după terminaţie sau chiar pentru realizarea unor obiecte întregi cum ar fi: bluze, căciulite, eşarfe, poşete, feţe pentru pantofi etc.
Croşeta este confecţionată ca şi andrelele din: lemn, metal, ebonită sau alt material plastic şi are grosimi diferite. La unul din capete croşeta este terminată cu un carlig (cioc), cu care se manevrează firul în timpul lucrului. Grosimea cîrli-gului sau a ciocului este cuprinsă între 10—16 mm. Croşetele cu numere mici sunt folosite pentru fire groase, iar cele cu numere mari pentru firele subţiri. Raportul deci între numărul croşetei şi grosimea firului de lucru este invers decît la andrele.
Manerul croşetei este indicat să fie mai lung, să depăşească puţin palma în timpul lucrului, neted, să nu aibă ornamente pentru a nu obosi mana.

Ustensile auxiliare. Acestea sunt mai numeroase, începand cu acele de siguranţă mari, pe care tinerele le prind sub formă de ornament pe fuste sau pulovere şi care în tricot ajută la ţinerea ochiurilor în aşteptare la diferite modele şi acele de canava, cu urechea mai lungă şi varful puţin bont, necesare la încheierea tricotului (spate cu faţă, mîneci) şi la executarea diverselor ornamente colorate pe suprafaţa tricotului. Mai sunt necesare centimetrul sau panglica metrică, cu care se iau măsuri, se construiesc tipare, se măsoară împletitura în timpul lucrului etc., linia gradată care ajută la formarea tiparelor şi foarfecele necesar pentru tăiat firele, materialul etc.

sursa imaginii http://knitting.craftgossip.com/files/2007/09/knit.jpg


Tag-uri: andrele, ata, haine, croseta



Categorie: Lumea Femeilor  - ( Lumea Femeilor - Archiva)

Data Adaugarii: 18 January '10


Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :