Statistics:
Visits: 16,671 Votes: 13 Fame Riser |
Fame Rank
5.9
Fame Riser
|
|||||||||||
Caracterizarea personajului Gheorghita din romanul "Baltagul" de Mihai Sadoveanu
Q: | Intreaba despre Caracterizarea personajului Gheorghita din romanul "Baltagul" de Mihai Sadoveanu |
Gheorghita este unul dintre personajele secundare ale romanului "Baltagul".
El este fiul Vitoriei si al lui Nechifor Lipan, unul din cei '' sapte prunci pe care ii binecuvantase Dumnezeu '' si din care le ramasesera doar doi. El era mult indragit de mama, care il ocrotea si-l apara ori de cate ori in ochii lui Lipan erau nouri de vreme rea.
El purta '' numele adevarat si tainic al lui Nechifor Lipan '', caruia-i mostenise nu numai numele , dar si multe dintre insusiri.
La cei 17 ani ai sai, era un faclau sprancenat si avea ochii caprui ai Vitoriei. Avea un zambet frumos de fata si abia '' incepe sa-i infireze mustacioara ''. Dupa datina oierilor de la munte, purta un chimir nou si o '' bondita inflorita '', pe care, vorbind, o desface ca '' sa-si cufunde palmele in chimir ''
In ca de 17 ani el este deja initiat in viata de pastor intrucat coborase cu ciobanii , cu oile, cu asinii si cu dulaii la iernat. Ager la minte, stiutor de carte, baiatul ii comunica mamei sale despre intarziera lui Nechifor Lipan. Scrisoarea lui evidentiaza totodata dorul, sensibilitatea, respectul fiului si credinta in Dumnezeu : ’’ iar oile sunt bine sanatoase [ … ] si noi, din mila lui Dumnezeu, asemenea, si vremea-i inca buna, si mi-e dor de casa. Sarut mana mama, sarut mana tata ’’.
Auins la adolescenta si fiind o fire sensibila si meditativa, Gheorghita isi aminteste nostalgic de copilaria lipsita de griji si petrecuta in mijlocul naturii, cu turmele si in tovarasia povestirilor. El a fost stapanul naturii al care-i glas la inteles.’’ paraul cu balboane au fost ale lui. Potecile de zmeura si mai sus de afine. [ … ] le aduce aminte mirosul de fag, in care pluteau vara si copilaria ‘’.
Acum, pus in fata altor realitati, baiatul cugeta dureros, trist si desnadajnuit la trecerea varstei fericite a copilariei : ‘’ Cum se risipeste mireazma in ger, asa s-au dus toate. Acum a intrat la slujba grea si la necaz ‘’.
Gheorghita trece de la starea de inocenta a copilariei la maturitate ; alaturandu-se mamei sale in tentativa acesteia de a-l gasi si de a-l pedepsi pe asasinul tatalui sau.
Initial nu-si da seama, nu intelege intentiile mamai sale ascunse sub vorbe mestesugite ( ‘’ Nu te uita urat, Gheorghita, ca pentru tine d-aci inainte incepe a rasari soarele ‘’ ) si de aceea se intreaba :( ‘’ Ce-ar fii vrand sa spuie ‘’) ? constatand doar cu o nemarginita admiratie si uimire ca Vitoria stie sa chiceasca gandurile omului. ‘’ Mama sa trebuie sa fie fermecatoare ; cunoaste gandul omului ‘’.
Cu aceeasi uimire, dar si cu teama, observa ca mama lui s-a schimbat : ‘’se uita numai de suparare si i-au crescut tepi de aricioaica’’. Crescut in spiritul traditiei si al respectului pentru parinti, Gheorghita nu indrazneste sa-si contrazica mama, acceptand, cu oarecare indoiala, sa mearga singur in cautarea lui Nechifor Lipan : ‘’ M-oi duce, raspunse Gheorghita cu indoiala. Se poate sa i se fi intamplat ceva […] M-oi duce duce daca spui ; dar e bine sa-mi arati ce si cum, ca sa stiu ce sa fac ‘’.
El este fiul Vitoriei si al lui Nechifor Lipan, unul din cei '' sapte prunci pe care ii binecuvantase Dumnezeu '' si din care le ramasesera doar doi. El era mult indragit de mama, care il ocrotea si-l apara ori de cate ori in ochii lui Lipan erau nouri de vreme rea.
El purta '' numele adevarat si tainic al lui Nechifor Lipan '', caruia-i mostenise nu numai numele , dar si multe dintre insusiri.
La cei 17 ani ai sai, era un faclau sprancenat si avea ochii caprui ai Vitoriei. Avea un zambet frumos de fata si abia '' incepe sa-i infireze mustacioara ''. Dupa datina oierilor de la munte, purta un chimir nou si o '' bondita inflorita '', pe care, vorbind, o desface ca '' sa-si cufunde palmele in chimir ''
In ca de 17 ani el este deja initiat in viata de pastor intrucat coborase cu ciobanii , cu oile, cu asinii si cu dulaii la iernat. Ager la minte, stiutor de carte, baiatul ii comunica mamei sale despre intarziera lui Nechifor Lipan. Scrisoarea lui evidentiaza totodata dorul, sensibilitatea, respectul fiului si credinta in Dumnezeu : ’’ iar oile sunt bine sanatoase [ … ] si noi, din mila lui Dumnezeu, asemenea, si vremea-i inca buna, si mi-e dor de casa. Sarut mana mama, sarut mana tata ’’.
Auins la adolescenta si fiind o fire sensibila si meditativa, Gheorghita isi aminteste nostalgic de copilaria lipsita de griji si petrecuta in mijlocul naturii, cu turmele si in tovarasia povestirilor. El a fost stapanul naturii al care-i glas la inteles.’’ paraul cu balboane au fost ale lui. Potecile de zmeura si mai sus de afine. [ … ] le aduce aminte mirosul de fag, in care pluteau vara si copilaria ‘’.
Acum, pus in fata altor realitati, baiatul cugeta dureros, trist si desnadajnuit la trecerea varstei fericite a copilariei : ‘’ Cum se risipeste mireazma in ger, asa s-au dus toate. Acum a intrat la slujba grea si la necaz ‘’.
Gheorghita trece de la starea de inocenta a copilariei la maturitate ; alaturandu-se mamei sale in tentativa acesteia de a-l gasi si de a-l pedepsi pe asasinul tatalui sau.
Initial nu-si da seama, nu intelege intentiile mamai sale ascunse sub vorbe mestesugite ( ‘’ Nu te uita urat, Gheorghita, ca pentru tine d-aci inainte incepe a rasari soarele ‘’ ) si de aceea se intreaba :( ‘’ Ce-ar fii vrand sa spuie ‘’) ? constatand doar cu o nemarginita admiratie si uimire ca Vitoria stie sa chiceasca gandurile omului. ‘’ Mama sa trebuie sa fie fermecatoare ; cunoaste gandul omului ‘’.
Cu aceeasi uimire, dar si cu teama, observa ca mama lui s-a schimbat : ‘’se uita numai de suparare si i-au crescut tepi de aricioaica’’. Crescut in spiritul traditiei si al respectului pentru parinti, Gheorghita nu indrazneste sa-si contrazica mama, acceptand, cu oarecare indoiala, sa mearga singur in cautarea lui Nechifor Lipan : ‘’ M-oi duce, raspunse Gheorghita cu indoiala. Se poate sa i se fi intamplat ceva […] M-oi duce duce daca spui ; dar e bine sa-mi arati ce si cum, ca sa stiu ce sa fac ‘’.
Tag-uri: gheorghita, viitoria, nechifor lipan |
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 09 April '09
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :