Statistics:
Visits: 1,873 Votes: 3 Fame Riser |
Fame Rank
8.7
Fame Riser
|
|||||||||||
Caracterizarea personajului Gheorghita din opera Baltagul scrisa de Mihail Sadoveanu
Q: | Intreaba despre Caracterizarea personajului Gheorghita din opera Baltagul scrisa de Mihail Sadoveanu |
Personaj principal; dinamic, multidimensional, arhetipal.
Modalitati de caracterizare:
— caracterizare directa: portretul facut de narator si de alte personaje; autocaracterizare;
— caracterizare indirecta: prin propriile actiuni, simtiri si ganduri; prin mediul in care traieste; prin comentariul naratorial; prin nume.
Pentru a deveni barbat, Gheorghita a trebuit sa strabata impreuna cu mama sa drumul labirintic al mortii care este in acelasi timp un drum de viata si de renastere.
In caracterizarea lui Gheorghita este abordata tema educatiei. Pentru Gheorghita, cautarea tatalui este un moment formativ, ce ii aduce maturizarea. Trecerea de la starea de inocenta la experienta se face greu si personajul isi descopera propria natura dupa un exercitiu indelungat, coordonat de mama cu tenacitate.
Mai intai educatia sa a insemnat consonanta cu ritmurile naturii: „Paraul cu bulboanele au fost ale lui. Potecile la zmeura si mai sus la afine, cand ocolea asa, de bunavoie, umbland dupa turmele ciobanilor. Povestile la stana, sara, cand invaluie focul limbi sub spranceana padurii. Stia sa cheme in amurgit ieruncile si capriorii. Toate acestea i le aducea aminte mirosul de fan in care pluteau vara si copilaria".
Noua structura a patruns la Gheorghita - tine condica si calatoreste cu trenul, dar mama vrea ca el sa nu iasa din „randuiala". Vitoria isi da seama cu parere de rau ca feciorul nu este maturizat si din aceasta cauza nu se poate sprijini pe ajutorul sau: „— Esti inca un plod, care ai sa cunosti de-acu inainte supararile vietii. El nu este pe deplin convins de necesitatea calatoriei care are scop cognitiv si justitiar: „M-oi duce, raspunde Gheorghita cu indoiala". „Vitoria il privi clipind. Il vazu sfios si nesigur", apoi „Ofta cu naduf..."
Pentru a deveni barbat, Gheorghita a trebuit sa strabata impreuna cu mama sa drumul labirintic al mortii care este in acelasi timp un dram de viata si de renastere. Tot un act initiatic este veghea din rapa a osemintelor tatalui, act ce se configureaza intr-o renastere simbolica si asigura continuitatea intre parinte si urmas, insemnand si dobandirea unei personalitati: „Sangele si carnea lui Nechifor Lipan se intorceau asupra lui in pasi, in zboruri, in chemari. Nu trebuie omis faptul ca numele secret al lui Nechifor este Gheorghita.
Maturizarea se implineste cand flacaul manuieste baltagul impotriva asasinului tatalui sau. Rolul fiului in pedepsirea ucigasului „constituie un exercitiu initiatic de virilitate" (Al. Paleologu).
In conceptia Vitoriei, actul educativ inseamna dezvoltarea capacitatii de a se adapta randuielii, datinei, legilor nescrise ale colectivitatii arhaice. Ucenicia lui Gheorghita a trecut de la starea de inocenta la cea de experienta, descoperindu-si „propria natura si pe cea a lumii, regasindu-si tatal si numele" (Monica Spiridon).
Gheorghita iese din dificila calatorie initiatica, intarit. La sfarsitul actiunii, fiul este capabil sa-si asume rolul de urmas si descopera lumea careia ii apartine, incepand, alaturi de mama sa, sa-i descifreze semnele. Astfel, el este capabil sa restabileasca circuitul existentei. Un nou ciclu incepe.
Modalitati de caracterizare:
— caracterizare directa: portretul facut de narator si de alte personaje; autocaracterizare;
— caracterizare indirecta: prin propriile actiuni, simtiri si ganduri; prin mediul in care traieste; prin comentariul naratorial; prin nume.
Pentru a deveni barbat, Gheorghita a trebuit sa strabata impreuna cu mama sa drumul labirintic al mortii care este in acelasi timp un drum de viata si de renastere.
In caracterizarea lui Gheorghita este abordata tema educatiei. Pentru Gheorghita, cautarea tatalui este un moment formativ, ce ii aduce maturizarea. Trecerea de la starea de inocenta la experienta se face greu si personajul isi descopera propria natura dupa un exercitiu indelungat, coordonat de mama cu tenacitate.
Mai intai educatia sa a insemnat consonanta cu ritmurile naturii: „Paraul cu bulboanele au fost ale lui. Potecile la zmeura si mai sus la afine, cand ocolea asa, de bunavoie, umbland dupa turmele ciobanilor. Povestile la stana, sara, cand invaluie focul limbi sub spranceana padurii. Stia sa cheme in amurgit ieruncile si capriorii. Toate acestea i le aducea aminte mirosul de fan in care pluteau vara si copilaria".
Noua structura a patruns la Gheorghita - tine condica si calatoreste cu trenul, dar mama vrea ca el sa nu iasa din „randuiala". Vitoria isi da seama cu parere de rau ca feciorul nu este maturizat si din aceasta cauza nu se poate sprijini pe ajutorul sau: „— Esti inca un plod, care ai sa cunosti de-acu inainte supararile vietii. El nu este pe deplin convins de necesitatea calatoriei care are scop cognitiv si justitiar: „M-oi duce, raspunde Gheorghita cu indoiala". „Vitoria il privi clipind. Il vazu sfios si nesigur", apoi „Ofta cu naduf..."
Pentru a deveni barbat, Gheorghita a trebuit sa strabata impreuna cu mama sa drumul labirintic al mortii care este in acelasi timp un dram de viata si de renastere. Tot un act initiatic este veghea din rapa a osemintelor tatalui, act ce se configureaza intr-o renastere simbolica si asigura continuitatea intre parinte si urmas, insemnand si dobandirea unei personalitati: „Sangele si carnea lui Nechifor Lipan se intorceau asupra lui in pasi, in zboruri, in chemari. Nu trebuie omis faptul ca numele secret al lui Nechifor este Gheorghita.
Maturizarea se implineste cand flacaul manuieste baltagul impotriva asasinului tatalui sau. Rolul fiului in pedepsirea ucigasului „constituie un exercitiu initiatic de virilitate" (Al. Paleologu).
In conceptia Vitoriei, actul educativ inseamna dezvoltarea capacitatii de a se adapta randuielii, datinei, legilor nescrise ale colectivitatii arhaice. Ucenicia lui Gheorghita a trecut de la starea de inocenta la cea de experienta, descoperindu-si „propria natura si pe cea a lumii, regasindu-si tatal si numele" (Monica Spiridon).
Gheorghita iese din dificila calatorie initiatica, intarit. La sfarsitul actiunii, fiul este capabil sa-si asume rolul de urmas si descopera lumea careia ii apartine, incepand, alaturi de mama sa, sa-i descifreze semnele. Astfel, el este capabil sa restabileasca circuitul existentei. Un nou ciclu incepe.
Tag-uri: gheorghita, baltagul, mihail sadoveanu |
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 10 January '11
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :