Născut în 154 î.e.n. la Roma, deci cu opt ani mai tanăr decat celebrul său frate (dealtfel această distanţă de timp i-a salvat cariera politică, ce ar fi putut fi compromisă printr-o prea mare apropiere de a fratelui său), Caius Sempronius Gracchus s-a distins de la bun început printr-o mare abilitate, atat oratorică, cat şi politică şi militară şi, totodată, printr-o deosebită hotărare în urmărirea actelor sale.

Pregătirea şi aleasa educaţie de care s-a îngrijit mama sa, Cornelia, fiica lui Scipio Africanul, darzenia, ce-l deosebea cel puţin aparent (în ochii contemporanilor - total) de fratele său Tiberius Sempronius Gracchus , l-au făcut să urce repede în importante funcţii ale sistemului Republicii romane (tribun militar, chestor, prochestor şi tr ibun al poporului). Dealtfel el avusese şi înainte de moartea fratelui său o vie activitate publică, fiind ales, alături de Tiberius şi de socrul acestuia, Appius Claudius, în comisia constituită pentru a urmări aplicarea reformei agrare. În locul lui Tibenus şi al lui Appius Claudius - mori şi acesta curand după ginerele său -in comisie au fost aleşi Marcus Fulvius Flaccus şi Caius Papirius Carbo, acesta din urmă bucurindu-se de o popularitate, care crescu şi mai mult în anul tribunalului său, 131 i.e.n. cand reuşeşte să impună votul secret în adunările legislalive.

Această reformă agrară (şi nu numai ea) începe să delimiteze în epocă, în funcţie de poziţia adoptată în context, partida optimaţilor (de la optimus = cel mai bun) ce reprezenta aristocraţia conservatoare, senatorială şi posesoare de mari terenuri agricole, de cea a popularilor (de la „populus" = popor), ce reprezenta interesele ruralilor sărăciţi şi ale plebei, care, ceva mai tarziu, datorită şi abilităţii lui Caius Sempronius Gracchus, şi-a atras şi sprijinul cavalerilor. Şi cu toate că popularii marchează cateva progrese - cel mai notabil ar fi dreptul tribunilor poporului de a fi realeşi - în lupta pentru democratizarea vieţii publice romane, optimaţii caştigă ceva teren, datorat în parte aderării la actele lor politice a uneia dintre personalităţile proeminente ale Romei epocii: Scipio Aemelianus Numantinus.

In 129 î.e.n., acesta reuşeşte să ştirbească din aria de autoritate a comisiei pentru reforma agrară, căreia i se ridică dreptul de examinare judiciară a pricinilor de delimitare a pămanturilor, drept ce se transferă în apanajul cenzorilor şi consulilor. In acest fel aplicarea legii agrare, obţinută de Tiberius Sempronius Gracchus, fu, dacă nu blocată, cel puţin tergiversată. într-un asemenea context, irupse tribunatul lui Caius Sempronius Gracchus. Ales pentru anul 123 î.e.n. tribun al poporului şi, cu toate că nu-şi reannoise candidatura, şi pentru anul următor, Caius Sempronius Gracchus îşi îndreaptă loviturile, de la bun început, contra senatului. Primul atins este Popillius Laenas, care, în calitate de consul, izgonise din Roma, fără judecată, pe adepţii programului reformator al fratelui său. Pe baza legii propuse de Caius, P. Laenas a fost nevoit să părăsească Italia.

Cu o rapiditate uimitoare, amintind-o pe aceea a lui Clistene în Atena secolului al Vl-lea î.e.n., Caius face să fie votate cateva legi care atingeau, unele dintre ele chiar mai adanc, autoritatea şi baza de mase a senatului: jus provocations (lărgirea dreptului de apel la adunarea poporului al cetăţenilor, pe care-i ocroteşte faţă de abuzurile magistraţilor), lege extinsă şi în domeniul militar; lex frumentaria (legea granelor, prin care plebeii pot cumpăra grane la un preţ mai mic decat cel al pielei, îndepărtandu-i pe aceştia de aristocraţie); lex de provincia Asia (introduce impozitul de o zecime în Pergam, impozit încredinţat prin licitaţie la Huma cavalerilor, atrăgandu-i pe aceştia în sprijinul programului său politic). în fine, face să fie adoptată şi cea mai sever antiaristocratică lege a sa: lex judiciaria, prin care cavalerii urmau a lua loc în comisiile permanente de judecare a abuzurilor comise în provincii de către guvernatori, de regulă numiţi dintre senatori. După votarea acestei legi Caius Sempronius Gracchus ar fi exclamat: „Dintr-o singură lovitură am distrus senatul".

---

Tag-uri: istorie, antichitate, personalitati

---

Categorie: Celebritati  - ( Celebritati - Archiva)

Data Adaugarii: 04 November '10

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---