FamousWhy
ROM
Biografii, Celebritati, Vedete Vacante de vis, Destinatii, Regiuni Articole, Referate, Comentarii Download programe software FamousWhy Lucruri faimoase Forum Submit Content
|


Referate


Statistics:
Visits: 876
Votes: 0
Fame Riser
          
Fame Rank
N/A
Fame Riser
create pool

Articole


Intreaba despre Amintiri din copilarie - rezumat

Tag-uri Populare


literatura   poezie   roman   poet   scriitor   proza   nuvela   poem   comedie   comentariu   opera literara   drama   basm   teatru   romantism   roman realist   curent literar   gramatica   personaje   istorie   comunicare   prozator   filozofie   caracterizare   opera   balada   genul epic   genul epic in proza   procedeu stilistic   roman subiectiv   naratiune   autor   dramaturg   pastel   povestire   genul dramatic  

All Tags

Famous Forum

 

Amintiri din copilarie - rezumat

 Q:   Intreaba despre Amintiri din copilarie - rezumat       
Amintiri din copilarie - rezumat Umorul este o forma a risului, o manifestare a bunei dispozitii. La I. Creanga umorul este alaturi de oralitate trasatura dominanta a Amintirilor din copilarie. Umorul la Creanga este unul sanatos, de origine populara.

Principalele categorii ale umorului sint: umor de situatie (izvorit din fapte, situatii, intimplari: prinderea mustelor cu ceaslovul, molipsirea de riie de la caprele Irinucai, aplicarea postei la talpi, bataia dintre Mogorogea si Paval, intimplarea de la scaldat, vinzarea pupazei etc); umor de caracter (izvorit din felul de a fi al unor personaje: Mogorogea, mos Chiorpec, Trasnea, popa Buliga - zis si Ciucalau etc); umor de limbaj (izvorit din folosirea de locutiuni, zicatori si proverbe, menite a provoca risul: "is mai aproape dintii decit parintii", "se tine ca riia d e om", "au tunat si i-au adunat", "mila mi-e de tine, dar de mine mi se rupe inima"; ori expresii ca: "va-i nevoie", "calea - valea", "bine - rau").

Sursele umorului le reprezinta intimplarile hazlii, buna dispozitie a autorului, (Nica face haz de necaz), prezenta glumei in mijlocul lucrurilor celor mai serioase "si sa nu credeti ca nu mi-am tinut cuvintul, de joi pina mai apoi, pentru ca asa am fost eu, rabdator si statornic la vorba de feliul meu; si nu ma laud, ca lauda-i fata; prin somn nu ceream de mincare; daca ma sculam, nu mai asteptam sa-mi dea altii; si cind era de facut ceva treaba, o cam saream de pe-acasa"; ironia "Mos Luca de te-a intreba cineva, de-acum inainte, de ce trag caii asa de greu, sa-i spui ca aduci niste drobi de sare de la ocna si las' daca nu tear crede fiecare"; autoironia "in sfirsit, ce mai atita vorba pentru nimica toata? Ia, am fost si eu, in lumea asta, un bot cu ochi, o bucata de huma insufletita din Humulesti care nici frumos pina la douazeci de ani, nici cuminte pina la treizeci si nici bogat pina la patruzeci nu m-am facut. Dar si sarac ca anul acesta, ca in anul trecut si ca de cind sint, niciodata n-am fost".

Limbajul Artistic este de o frumusete si originalitate inimitabila. Farmecul incomparabil al stilului lui I. Creanga vine din frumusetea limbii neamului romanesc. Mijloacele lingvistice folosite dau impresia de oralitate prin folosirea maxima a interjectiilor onomatopeice (ha! ha! ei! tusti! zbirr!) a expresiilor onomatopeice si a verbelor imitative (hat! a horai, a gabui).

Senzatia de oralitate e provocata si de multimea expresiilor specifice limbii vorbite (vorba ceea, hat bine, pace buna) a zicerilor tipice (toate ca toate, de voie de nevoie) a intrebarilor si exclamatiilor (ori mai stii pacatul, grozav s-a spariat, ce-i de facut?). Alteori in text apar versuri popurale sau fraze rituale: La placinte inainte si la razboi inapoi. Decit la oras codas ? Mai bine-n satul tau fruntas. Deosebita este si folosirea cuvintului "mai" "ce mai de pomi s-au pus in tintirim (multi). Alteori e folosit ca abverb "mai ramineti cu sanatate". Caracterul de oralitate provine si din folosirea dativului etic:"si-am cazut in Ozana cit mi ti-i baietul"; sau folosirea unor expresii ori locutiuni populare: "incaltea", "ca mai ba", "a cu-i a cu".

Orala e si sintaxa frazei. Autorul lasa cuvintele sa se insire dupa o ordine a vorbirii si nu a scrisului, unde topica e mai controlata: "si harsita de matusa nu ma slabea din fuga nici in ruptul capului; cit pe ce sa puie mina pe mine", "si eu fuga, si ea fuga, si eu fuga, si ea fuga, pina ce dam cinepa toata palanca la pamint". De asemenea majoritatea frazelor se leaga intre ele prin conjuctia coordonatoare copulativa "si" "si cind invatam eu la scoala, mama invata cu mine acasa. si citea la ceaslov, la psaltire si Alexandria mai bine decit mine, si se bucura grozav cind vedea ca ma trag la carte.

Comparatiile sunt din limbajul popular: "cum nu se da scos ursul din birlog... asa nu ma dam eu dus din Humulesti"; "doi cai ca niste zmei".

Epitetele sunt adesea regionalisme sau creatii lexicale proprii: calugarii o adunatura de zamparagii "duglisi", "miine, poimiine aveam sa ne trezim niste babalici gubaci", - dac-ar sti el ghilhanosul si ticaitul, de unde am pornit asta noapte".

Arta literara consta in "modul spunerii" in hazul povestirii. I. Creanga imbina cu maiestrie modurile de expunere:
Naratiunea sau relatarea in direct a naratorului, e insusi firul povestirii. Pe firul acestei povestiri se pot distinge momentele subiectului mai ales in partea a IV.-a.

Descrierea apare in doua momente ale actiunii, cind evoca universul copilariei si cind isi intoarce privirea inapoi, spre muntii Neamtului, din virful codrilor Pascalilor.

Dialogul ascunde conflictul, dezvaluie sufletul personajelor, gindurile, sentimentele, temperamentele, invioreaza actiunea, o propulseaza.

Monologul interior apare in noaptea dinaintea plecarii, in ceasul disperat al intoarcerii spre sine, a Eului infrint: "zicind in sine-mi cu amaraciune: ce necaz de capul mieu".
G. Calinescu scria "Creanga este expresia monumentala a naturii umane in ipostaza ei istorica ce se numeste poporul roman".


Tag-uri: umor, autor, literatura



Categorie: Comentarii  - ( Comentarii - Archiva)

Data Adaugarii: 08 January '13


Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :